Ora de vară: cine câștigă și cine pierde?

În ultima duminică din luna martie o să trecem la ora de vară, însă europarlamentarii vor ca următoarea modificare să nu mai aibă loc.

384 de deputați ai Parlamentului European, din cei 549 prezenți, au votat în 2018 în favoarea renunțării la schimbarea banuală a orei. Specialiștii în sănătate publică speră ca ora de iarnă să rămână valabilă pentru tot cursul anului, întrucât studii științifice au denunțat efectele nocive ale oreide vară asupra sănătății, considerând ”discutabile” economiile energetice realizate prin această schimbare forțată a ritmului diurn.

Interese comerciale

În prezent, 68% dintre țările de pe glob și 80% din oameni nu trec la ora de vară. Astfel, rămâne întrebarea care oră rămâne valabilă și care este mai bună pentru societate și pentru sănătatea populației? Pentru a înțelege aceste aspecte, se impune să vedem motivele care au dus la înființarea orei de vară.

În 1895 entomologul neo- zeelandez George Hudsob a constatat că avea nevoie de mai multe ore de lumină într-o zi pentru a putea colecta insecte seara. În 1905, constructorul englez William Willet a observat, în timp ce se plimba dimineața, cât de mulți londonezi încă dorm pe lumină în timpul verii. Cei doi au militat pentru irosirea luminii. În USA, Saving Daylight (DST) a fost introdusă în 1918 sub motivația că o oră în plus de lumină în fiecare zi ar economisi un milion de tone de cărbune. Ulterior, ora de vară a fost abandonată și apoi reintrodusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Studiile, însă, au demonstrat că nu se face nicio economisire de energie. În schimb, cine câștigă?

Potrivit analizelor efectuate de-a lungul timpului, oamenii se opresc să facă cumpărături în drum spre casă, iar o extensie a DST cu 7 săptămâni a însemnat  vânzări adiționale de 30 milioane de dolari pentru magazinele “7-eleven” (Fortune 1984). De asemenea, National Golf Foundation estima că “extensia zilei” va duce la o creștere a încasărilor în industria golfului de 200-300 milioane de dolari. Evident că schimbarea are și efecte negative: scăderea ratingului emisiunilor prime- time TV și a încasărilor teatrelor, dar și pierderi în agricultură și zootehnie- aproape un miliard de dolari.

Care sunt efectele expunerii prelungite la soare prin DST?

Dr. Oana Deleanu, șef de lucrări Catedra Pneumologie, UMF „Carol Davila” București, și membru în board-ul European Sleep Research Society atrage atenția asupra efectelor negative ale schimbării orei asupra organismului uman:

•Risc crescut de accident vascular – cerebral în primele 2 zile după schimbarea orei (Sipilaet al 2016).

•10% creștere de infarct miocardic în lunea de după trecerea la ora de vară (Sandhu et al 2014, Jiddouet al 2013, Handwerk2013, Janszcyand Jung 2008).

•Scăderea eficienței somnului (Lahti et al 2009).

•Pierderea unei ore de somn la schimbarea din primăvară pare să afecteze durata somnului pe întreaga săptămână (Harrison 2013).

•Un studiu din American Economic Journal: Applied Economics apreciază că DST cauzează peste 30 de decese, costând anual societatea 275 milioane dolari prin creșterea deprivării de somn (Austin et al 2017).

•O medie de 27 minute de somn pierdute pe noapte de către adolescenți post-DST duce la o scădere a PVT (est de vigilență psihomotorie) printr-un timp mai lung de reacție și creșterea somnolenței diurne (Medina et al. 2015).

•Somnolența marcată după trecerea la DST timp de 3 săptămâni este mai mare la elevii mai vârstnici și la cei care învață mai ales seara.

•Judecătorii afectați de deprivarea de somn secundară DST dau sentințe mai lungi (Kyoungminet al 2017).

Bolile somnului

Toate aceste efecte asupra sănătății sunt legate de calitatea somnului. Prea puțin somn sau cu o calitate scăzută poate avea efecte dezastruoase asupra vieții sociale și profesionale a unui individ, declanșând nu mai puțin de 80 de boli ale somnului. Printre cele mai importante și mai frecvente se numără: insomnia (modificări ale calității somnului), tulburări ale respirației în timpul somnului, hipersomnie centrală, tulburări de ritm circadian, parasomnii (fără modificări ale calități somnului), mișcări ale picioarelor în timpul somnului, simptome izolate, somn aparent normal, probleme fără soluție ce împiedică somnul și multe altele. După insomnie, cel mai des întâlnim sindromul de apnee în somn (pauze de respirație de minimum 10 secunde). Afectarea somnului se reflectă atât în scăderea calității vieții, cât și în dezvoltarea unor boli cronice precum depresia, obezitatea, cancerul, diabetul sau hipertensiunea arterială.