Fabrica de oxigen de pe birou

Multe persoane apreciază cât de frumos arată florile și copacii și știu că fotosinteza este esențială pentru viață.

Dar legătura noastră mentală și fizică cu plantele este mai profundă decât ne putem aștepta. Dovezile științifice conform cărora plantele joacă un rol fundamental în modelarea stării noastre mentale și în diminuarea riscului de boli mentale și fizice sunt din ce în ce mai multe. Ele pot reduce depresia, anxietatea și simptomele tulburărilor de dispoziție la oameni prin reducerea nivelului de cortizol, hormonul stresului, care are rol în  reducerea ritmului cardiac și astfel promova o stare de bine. Mai multe studii au arătat că terapia prin horticultură poate ajuta unele persoane să își gestioneze simptomele PTSD și să își îmbunătățească din nou calitatea vieții. Ele pot chiar să sporească creativitatea prin stimularea creierului cu ajutorul culorilor lor vibrante și naturale.

Un sentiment de bunăstare

Chiar și micuța plantă de ghiveci de pe birou poate avea un efect mai puternic asupra noastră decât am putea crede. Plantele de apartament ne pot ajuta să gândim mai clar. Studiile au arătat că, dacă vă înconjurați de plante, puteți să vă îmbunătățiți concentrarea cu până la 20% și să vă creșteți capacitatea de a vă aminti informații cu 15-20%. Plantele fac acest lucru prin reducerea concentrației de CO₂ și îmbunătățirea calității aerului. Conform recomandărilor Health and Safety Executive (HSE) din Marea Britanie, concentrația de CO₂ nu ar trebui să depășească 1.000 de părți pe milion (ppm) în birouri, deoarece la acest nivel poate provoca dureri de cap, oboseală și amețeli. De asemenea, poate duce la un proces decizional mai slab. Cercetările au arătat că, în unele cazuri, plantele de apartament pot scădea concentrația de dioxid de carbon, în interior, de la 2.000 ppm la aproximativ 480 ppm în mai puțin de o oră. Printre plantele de apartament populare care elimină eficient dioxidul de carbon se numără feriga stea albastră (Phlebodium aureum), smochinele plângătoare (Ficus benjamina), plantele păianjen (Chlorophytum comosum) și speciile de Anthurium (cum ar fi floarea flamingo).

Biofilia

Plantele au ocupat un loc central în societatea umană încă de la începuturile noastre, dar modul în care folosim și ne conectăm cu plantele s-a schimbat de-a lungul generațiilor și de-a lungul civilizațiilor. De la dependența de plante pentru hrană și medicamente în epoca paleolitică (până acum 11.000 de ani), societatea modernă și-a pierdut în multe privințe aprecierea și conștientizarea plantelor. Banca Mondială a estimat că, până în anul 2050, șapte din zece oameni vor locui în orașe, iar accesul la plantele din mediul lor natural va deveni mai dificil. Am devenit mai deconectați de natură. Dar, în ciuda tuturor opțiunilor de confort și de petrecere a timpului liber pe care ni le oferă tehnologia secolului XXI, se pare că nu reușim să stăm departe.

Oamenii au „biofilie”, ceea ce înseamnă că suntem conectați să căutăm conexiunea cu natura și cu plantele. Plantele cresc hormonii fericirii, cum ar fi endorfina, la oameni. Ele nu sunt doar împletite cu soarta speciei umane, ci sunt profund înrădăcinate în ceea ce suntem ca indivizi. Forma, culoarea, mirosul, senzația și gustul plantelor ne pot înălța atunci când interacționăm cu ele pe moment și înfloresc în amintirile noastre.

De la senzația catifelată a petalelor de flori pe vârful degetelor, la mirosul delicios al uleiurilor esențiale pe care le eliberează pentru a atrage polenizatorii, până la gustul irezistibil de moale al ciocolatei, plantele ne-au ispitit simțurile de-a lungul istoriei omenirii. În timpul pandemiei COVID, vânzările de plante în Marea Britanie au crescut cu peste 30%, deoarece oamenii au redescoperit importanța plantelor pentru bunăstarea lor mentală. În 2021, Marea Britanie a cheltuit peste 7,6 miliarde de lire sterline pe plante, cu 1-2 miliarde de lire sterline mai mult față de cei doi ani anteriori. Plantele nu sunt sunt un lux. Ele fac parte din ceea ce suntem. Nu este surprinzător să constatăm că cuvântul „plantă” se traduce în multe limbi materne prin „cele care au grijă de noi”.

sursa: www.theconversation.com/how-plants-can-change-your-state-of-mind-198010