City Heartbeat Index – indicator de referință al sănătății inimii în 50 de orașe din întreaga lume
World Heart Federation (WHF) a lansat o primă evaluare a eforturilor depuse de orașe pentru a combate afecțiunile cardiovasculare (BCV), principala cauză de deces, inclusiv decesul prematur, la nivel mondial.
City Heartbeat Index relevă un contrast între diferitele abordări adoptate pentru a aborda amenințările la adresa sănătății inimii, arătând o corelație între scorurile ridicate și creșterea speranței de viață, precum și inegalitatea creată de traiul în zonele cu venituri mai mici.
Indicele este conceput pentru a acționa ca un punct de referință cuprinzător, clasificând 50 de orașe din întreaga lume în funcție de eforturile lor de a proteja sănătatea populației prin măsuri care includ guvernanța, planificarea urbană și serviciile de sănătate. Indicele evidențiază, de asemenea, provocările legate de colectarea cuprinzătoare a datelor, în special în țările cu venituri mici și medii, și necesitatea de a pune în aplicare și de a evalua măsuri solide.
Orașele din regiunea Asia-Pacific (APAC) ocupă primele locuri în Index, Hong Kong fiind clasat pe primul loc ca fiind cel mai eficient. Printre politicile de succes se numără extinderea zonelor cu emisii reduse din Seul, „turnul fără smog” din Beijing și punerea în aplicare de către Bangkok a depistării diabetului și hipertensiunii la adulții cu vârsta de peste 21 de ani.
Hong Kong a fost urmat îndeaproape de Londra, care a obținut un punctaj ridicat în ceea ce privește introducerea de politici la nivelul orașului care abordează promovarea sănătății și riscuri specifice pentru sănătate, cum ar fi dietele nesănătoase, tutunul și poluarea aerului – în special pentru extinderea zonei cu emisii ultra reduse (ULEZ) în 2023 pentru a acoperi o întreagă zonă urbană, adăugarea de piste pentru biciclete și interzicerea publicității pentru junk food.
Madridul s-a clasat pe locul 3 în Index, urmat de Berlin și New York, care sunt situate în țări cu prevalență ridicată a bolilor cardiovasculare și care demonstrează măsuri proactive de abordare a sănătății cardiovasculare în cadrul inițiativelor lor urbane privind sănătatea inimii. Alte orașe, inclusiv Singapore și Toronto, s-au clasat pe primele locuri datorită excelenței lor în ceea ce privește colectarea datelor și măsurile proactive de sănătate.
Paris și Roma sunt orașele europene cel mai slab clasate în Index, în timp ce orașele din țările africane și din Orientul Mijlociu se confruntă cu limitări semnificative în ceea ce privește finanțarea și sprijinul politic. Cu toate acestea, performanța solidă a mai multor orașe cu venituri medii, precum Jakarta, demonstrează că succesul nu depinde exclusiv de resursele financiare.
Principalele constatări ale raportului
Deficiențe în colectarea datelor: Deseori, datele esențiale pentru înțelegerea factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare nu sunt colectate la nivelul orașului, ceea ce împiedică măsurile de sănătate publică specifice. Doar Jakarta și Singapore dispun de date complete pentru toți cei 12 indicatori de disponibilitate a datelor, ceea ce demonstrează angajamentul acestora de a înțelege și aborda sănătatea cardiovasculară.
Lacune în punerea în aplicare a politicilor: Disponibilitatea limitată a datelor a avut un efect în lanț asupra prioritizării anumitor riscuri pentru sănătate. În timp ce datele privind anumite riscuri pentru sănătate, inclusiv obezitatea, diabetul și hipertensiunea, sugerează că aceste domenii sunt prioritare, alți factori de risc, cum ar fi consumul scăzut de legume, colesterolul ridicat și consumul de grăsimi trans, primesc mai puțină atenție. În plus, doar 22% dintre orașe dispun de date privind nivelurile de colesterol și doar 14% privind consumul de grăsimi trans, ceea ce creează obstacole în calea punerii în aplicare a unor politici informate.
Corelația cu speranța de viață: Scorurile mai mari ale indicelui sunt asociate cu creșterea speranței de viață și cu o îmbătrânire mai sănătoasă. Orașele cu medii fizice și servicii de sănătate mai bune, precum Helsinki și Londra, au o speranță de viață sănătoasă mai mare la vârsta de 60 de ani.
Orașele mai bogate au un avantaj: Țările cu venituri medii și mici se confruntă cu limitări în ceea ce privește finanțarea, infrastructura (inclusiv spațiile verzi și transportul public) și factorii sociali determinanți, cum ar fi ocuparea forței de muncă și educația, care au influențat clasarea lor în partea de jos a listei.
