Ce „otrăvea” culoarea picturilor renascentiste?
Umiditatea și o formă de arsenic!
În timp ce expunerea la lumină era considerată anterior principalul factor care determina degradarea culorilor, un studiu recent a identificat umiditatea ca fiind un „noul vinovat.”
Restauratorii de artă și cercetătorii au fost mult timp nedumeriți de decolorarea și schimbările de culoare observate la multe picturi renascentiste, chiar și atunci când sunt depozitate în camere întunecate. În timp ce expunerea la lumină era considerată anterior factorul principal care stă la baza degradării culorilor, un studiu recent a identificat umiditatea ca fiind responsabilă de acest fenomen.
Oamenii de știință de la Stanford Synchrotron Radiation Lightsource (SSRL) din cadrul Laboratorului Național de Accelerare SLAC al Departamentului de Energie, împreună cu cercetători de la Universitatea din Amsterdam, Rijksmuseum și alte instituții, au efectuat un studiu publicat în Journal of the American Chemical Society. Echipa de cercetători a căutat să înțeleagă prezența unei forme de arsenic cunoscută sub numele de As(V) alături de un pigment galben de sulfură de arsenic numit orpiment.
Studiile anterioare au arătat că transformarea acestor pigmenți în As(V) ar putea duce la degradarea culorii, dar cauzele care stau la baza acestora au rămas neclare. Pentru a investiga tipurile de As(V), cercetătorii au selectat o mostră din pictura din secolul al XVII-lea „Natură moartă cu flori într-un vas de sticlă” de Jan Davidson de Heem. Trandafirul galben eglantine din centrul tabloului se decolorase treptat până la alb.
Cum a fost efectuat studiul?
Pentru a examina schimbarea de culoare mai în detaliu, cercetătorii au supus proba la raze X intense generate de una dintre liniile de fascicule ale SSRL. Aceste raze X au furnizat imagini 2D ale secțiunii transversale a probei, permițându-le cercetătorilor să identifice cu precizie locațiile speciilor de arsenic.
Johanna Nelson Weker, cercetător la SSRL, a explicat: „Razele X de la SSRL ne-au permis să pătrundem sub straturile de suprafață ale vopselei, care au fost expuse la lumină, și să studiem straturile care nu s-au degradat încă din cauza expunerii la lumină”. După capturarea imaginilor cu raze X, cercetătorii au folosit un microscop cu raze X pentru a studia chimia speciilor de arsenic la o rezoluție mai mare și în 3D. Prin combinarea acestor tehnici cu raze X, echipa a reușit să cartografieze cu succes căile de degradare. Descoperirile au arătat că umiditatea joacă un rol semnificativ în degradarea culorilor, oferind o cale de migrare a speciilor de arsenic, potrivit lui Weker.
Mai mult, cercetătorii au observat că specia de arsenic nu rămâne limitată la zonele în care a fost folosit pigmentul orpiment, așa cum credeau anterior restauratorii. Webb a precizat: „Acest lucru înseamnă că, dacă ești un restaurator, trebuie să te uiți nu numai unde se află pigmentul de arsenic, ci și într-un halo mare în jurul pigmentului”. Descoperirea rolului umezelii în degradarea culorilor a necesitat experimente extinse, inclusiv recrearea unei mostre de pigment de arsenic în laborator.
Cercetătorii au adăugat la eșantion gălbenușul de ou, un liant comun al pigmentului folosit în perioada în care a fost creată pictura. Apoi au supus proba de gălbenuș de ou la diferite condiții de umiditate și au comparat rezultatele cu observațiile făcute în cadrul probei din trandafirul galben eglantine al lui de Heem.
Studiul a arătat că specia de arsenic se poate răspândi după ce reacționează cu apa, atât în probele cultivate în laborator, cât și în picturile vechi de sute de ani. În continuare, echipa își propune să obțină o înțelegere mai cuprinzătoare a interacțiunilor dintre lumină, inclusiv razele X experimentale, și pigmenți. Aceste cunoștințe vor ajuta la elucidarea reacțiilor complexe dintre pigmenți și lianți, contribuind la eforturile de conservare în curs de desfășurare. În plus, cercetătorii își propun să determine intervalul precis de niveluri de umiditate care facilitează creșterea speciilor de arsenic în pigmenți.
foto: Tapiseria ” Mesajul lui Hristos către Petru”, realizată de artistul renascentist Rafael, este expusă pe un perete inferior al Capelei Sixtine de la Vatican.
