Știu unde ai fost ieri, azi, în fiecare zi! Cartografierea tiparelor de călătorie umană cu ajutorul telefonului

Înțelegerea tiparelor de călătorie, pe distanțe scurte și lungi, a oamenilor poate oferi informații privind dezvoltarea economică, planificarea urbană sau răspunsuri la situații de excepție: dezastre naturale, războaie, conflicte, focare de boli, precum pandemia COVID-19, și multe altele!

O nouă metodă de cartografiere globală, dezvoltată de oamenii de știință de la Boston Children’s Hospital și Universitatea din Oxford, oferă estimări globale ale mobilității umane cu o acuratețe mult mai mare decât era posibil înainte. Cercetătorii conduși de Moritz Kraemer, Boston Children’s și Universitatea din Oxford și de dr. John Brownstein, șef al Laboratorului de Epidemiologie Computațională din Boston Children’s Hospital, au strâns în 2016, săptămânal, date despre mișcarea oamenilor cu ajutorul aplicației Google Location de pe telefoanele smart. Ei au surprins mișcările a 300 de milioane de utilizatori de telefoane mobile din aproape toate țările lumii.  Oamenii de știință estimează că munca lor a acoperit 65% din suprafața locuită, reprezentând aproximativ 2,9 miliarde de persoane, o rată mult mai mare decât cea realizată în studiile anterioare de mobilitate.

„Acest set de date de la Google oferă un salt uimitor în capacitatea noastră de a înțelege mobilitatea populației”, spune Brownstein. „Așa cum a demonstrat situația de urgență a COVID-19, cuantificarea mișcării ne poate alimenta capacitatea de a urmări focarele, de a prezice populațiile cu risc și ne poate ajuta să evaluăm eficacitatea intervențiilor.” Încorporând tehnici statistice de învățare automată, rezultatele au fost suficient de exacte pentru a permite compararea modelelor de mișcare de la țară la țară, pe baza unor factori precum geografia locală, infrastructura, gradul de urbanizare și veniturile, care pot afecta capacitatea oamenilor de a răspunde unor schimbări la nivel social și economic.

Datele au scos la iveală câteva tipare clare. De exemplu, mișcările umane au atins vârfurile în perioadele de vacanță și sărbători religioase cum ar fi Paștele și, în Statele Unite, Ziua Recunoștinței. 

Deplasările au fost mai mari în zonele mai populate și, implicit, cu un grad mai mare de utilizare a telefonului smart. Tiparele meteorologice (frig extrem, musoni) au afectat clar modelele de călătorie. În anumite țări, au putut fi detectate migrații transfrontaliere de forță de muncă dar și  fluxuri mari de migrație din țările care se confruntă cu crize umanitare, cum ar fi Siria.

În țările cu venituri mici pe cap de locuitor, deplasările tind să se concentreze în jurul domiciliului persoanelor fizice; mișcările pe distanțe lungi au fost înregistrate mult mai rar, comparativ cu persoanele din țări cu venituri medii și mari pe cap de locuitor.

„Sperăm că descoperirile să ne ajute să înțelegem de ce bolile se pot răspândi mai repede în unele regiuni decât în altele și,  în cele din urmă,  să devină baza de referință pentru a prezice propagarea bolii”, spune Kraemer.

Cercetătorii recunosc limitele studiului lor. De exemplu, au avut acces doar la date din 2016, în timp ce telefoanele mobile sunt omniprezente la nivel mondial, abonamentele și serviciile variază în funcție de venituri și de geografie. Acum își extind activitatea pentru a cartografia schimbările în timp real ale mobilității umane în timpul pandemiei COVID-19. De asemenea, preconizează că, măsurând aceste schimbări în timp real, își vor îmbunătăți substanțial capacitatea de a prognoza fenomenele globale, inclusiv propagarea bolilor infecțioase.