Parcurile stresează bărbații, iar străzile înguste stresează femeile: ce emoții trezește orașul?
Sunt mulți oameni care au experimentat la un moment dat frica sau au resimțit stresul pe stradă.
Există, de asemenea, cei care ies în oraș pentru a se relaxa sau pentru a se deconecta de la viața de acasă sau de la serviciu. Locul este același, dar experiențele sunt clar diferite. În ciuda faptului că strada este un spațiu important în viața noastră, nu știm cu adevărat de ce aduce emoții pozitive la unii oameni și emoții negative la alții.
Multe municipalități au investit sume importante de bani pentru a-și „curăța”, „îmbunătăți” și „moderniza” străzile, piețele și parcurile. Acest lucru înseamnă, în general, schimbarea aspectului urbanistic, creșterea numărului de corpuri de iluminat pe stradă sau adăugarea de plante. Dar, în realitate, acestea sunt doar intervenții formale: nu a fost studiată măsura în care acestea îmbunătățesc emoțiile pe care le trăiesc oamenii în spațiile publice.
Identificarea emoțiilor
În mod tradițional, emoțiile au fost identificate prin sondaje. Această abordare are unele probleme. Principala problemă este că oamenii mint – fie conștient, fie inconștient. De asemenea, aceștia uită lucruri, nu vor să recunoască faptul că ceva îi sperie sau nu reușesc să completeze corect chestionarul. A fost nevoie de o nouă metodă. Iar acest lucru a fost posibil în ultimii ani datorită miniaturizării (și scăderii costurilor) unor dispozitive medicale. Acum, oamenii se pot deplasa pe stradă cu instrumente care le măsoară emoțiile.
Un indicator al acestora este ritmul cardiac. Când spunem că cineva are un ritm cardiac de 60 de bătăi pe minut, s-ar putea deduce că timpul dintre bătăi este de o secundă. Dar, de fapt, în timpul acestor 60 de secunde, frecvența fiecărei bătăi variază pentru a se adapta la schimbările prin care trece persoana respectivă. Măsurarea acestor variații face posibilă identificarea schimbărilor în emoțiile trăite. Aceste modificări ale intervalelor dintre bătăi pot fi măsurate cu ajutorul unor instrumente precum brățările de ritm cardiac pe care le folosesc sportivii. Dacă aceste informații sunt corelate cu o anumită locație (de exemplu, cu ajutorul GPS-ului unui telefon mobil), putem ști ce locații sunt asociate cu modificări ale bătăilor inimii și putem căuta posibile cauze.
Reacții diferite în funcție de sex
Modificările ritmului cardiac dezvăluie unele diferențe semnificative în modul în care grupurile de persoane experimentează spațiul public. De exemplu, ele fac posibilă identificarea modificărilor în percepția spațiului în funcție de gen.
În cadrul unuia dintre primele teste efectuate pentru a identifica aceste modificări, care a avut loc în centrul istoric din Lleida (Spania), rezultatele au arătat că femeile au resimțit un grad de stres cu 17,34% mai mare decât bărbații pe toată durata experimentului. În plus, 20,51% dintre participantele de sex feminin au evaluat unele dintre spațiile vizitate ca fiind „neplăcute”, față de 8,6% dintre bărbați. De asemenea, au fost identificate diferențe semnificative în ceea ce privește spațiile care au provocat aceste emoții.
Femeile au avut tendința de a avea niveluri mai ridicate de stres pe străzile pietonale înguste, în special dacă existau alte persoane sau vehicule parcate care creau zone cu vizibilitate redusă. În schimb, bărbații au fost mai stresați de parcuri, grădini și străzi comerciale cu o prezență ridicată de oameni.
Un lucru curios a fost observat tocmai în parcuri și grădini. Aceste locuri păreau să producă o stare de bine la femei, în timp ce la bărbați sentimentul comun era stresul. Acesta este un exemplu al modului în care același loc poate fi perceput diferit de grupuri diferite. De asemenea, este important de subliniat faptul că, atunci când au identificat emoțiile trăite pe parcursul experimentului, femeile au exprimat mai des decât bărbații frica și tristețea. Bărbații au avut tendința de a exprima bucurie și furie.
Planificarea urbană bazată pe emoții
Odată cu pandemia COVID-19, s-a observat o creștere a anxietății și a fricii de a ieși afară. Cunoașterea originii acestor emoții ne permite să cunoaștem cauzele acestei situații și să proiectăm spații publice care să abordeze problema bunăstării și a sănătății mentale a populației. Micro-spații pe care le vedem în fiecare zi, cum ar fi trecerile de zebră, trotuarele înguste și mașinile parcate, pot fi direct legate de faptul că ne simțim bine sau rău într-un loc public. Gândirea adecvată a acestora este esențială pentru a proiecta spații care să circule împreună cu – și nu împotriva – populației.
