Oltenia de sub munte

Flori și mânăstiri

Multă lume crede că cele mai multe mânăstiri se află în nordul Moldovei, în Bucovina. În realitate, zona cu cele mai multe mânăstiri ortodoxe este în Oltenia, mai precis în județul Vâlcea. Aici se află nu mai puțin de 45! La care se adaugă și 670 de biserici, ceea ce face ca judeţul Vâlcea să aibă cele mai multe mănăstiri şi schituri de patrimoniu din România.

O vizită scurtă, de weekend, în Oltenia de sub munte, zona cuprinsă între Râmnicu Vâlcea și Horezu este un bun prilej de a descoperi câteva comori ale culturii și credinței  românești.

De asemenea, Oltenia de sub munte este un loc cu o frumusețe naturală extraordinară unde se regăsesc rezervații naturale, chei, peșteri, trasee montane și sate care păstrează nealterate tradiții populare precum minunatul meșteșug al olăritului.

Prima oprire în acest pelerinaj este la Mânăstire Comanca, situată lângă stațiunea Băile Olănești. Ridicată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, mica biserică încântă în continuare prin arhitectura armonioasă, perfect integrată peisajului. Din 2016, Biserica Toți Sfinții a fostului schit Comanca și-a recăpătat statutul de mânăstire.

Următoarea oprire este la Mânăstirea Govora, situată la poalele dealului Coșul Mare, pe raza comunei Mihăești, pe fosta moșie Hința, la 6 km de Băile Govora și la 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea.  Mănăstirea Govora este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Țara Românească, precum și un monument arhitectonic medieval de o rară frumusețe. Numele „Govora“ provine, probabil, din derivarea slavului găvariti, a vorbi, a spune și prin extensie izvor, murmur de izvor, sau din dialectul traco-dac care înseamnă „adâncitură“, vale cu multe izvoare.

De la Govora, pe drumul spre Târgu Jiu, în comuna Costești, se află Mânăstirea Bistrița, ctitorie a boierilor Craiovești.  Ea datează din jurul anului 1490, însă prima atestare documentară se păstrează în „Hrisovul de danie”, datat 16 martie 1494, aparținând lui Vlad Vodă Călugărul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul (780-842). Pictura mânăstirii a fost atribuită meșterilor zugravi Dumitru, Chirtop și Dobromir de numele cărora se leagă și fresca Mânăstirii Dealu de lângă Târgoviște precum și executarea lucrărilor în piatră de la ansamblul Curtea de Argeș. Pictura noii biserici, construită în stil neogotic, a fost executată de Gheorghe Tattarescu în 1850.

Pe platoul de deasupra Mănăstirii Bistriţa se află Mânăstirea Arnota, ctitorie a lui Matei Basarab, ridicată pe locul unde se spune că s-a ascuns de turcii care voiau să-l ducă la Constantinopol, în urma unei bătălii pierdute. De la Bistrița la Arnota se paote ajunge fie pe jos, fie cu mașina pe lângă o impunătoare carieră de piatră.  Mânăstirea Arnota este ctitorită în 1633-1634, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi. Potrivit unei legende, Matei Basarab a zidit mânăstirea aici deoarece, înainte de a fi domn, găsise scăpare în aceste locuri, ascunzându-se în niște stufărișuri, fiind urmărit de turci. Această frumoasă mânăstire, prin pictura, arhitectura și sculptura sa, poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice și de artă religioasă din țară. După 1999 Arnota a devenit mânăstire de maici.

În fine, de la Arnota ajungem la Horezu, unde se află,  poate, cel mai celebru locaș de cult din Oltenia de sub munte, Mânăstirea Hurezi, inclusă în 1993 în patrimoniul mondial UNESCO, ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu de la 1693. Printre mânăstirile monumente istorice, care împodobesc pământul românesc, Hurezi este considerată, împreună cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectură, definitoriu pentru „stilul brâncovenesc”. Mânăstirea Hurezi are doua incinte –  în cea dintâi, exterioară, delimitată de ziduri puternice de caramidă, se află prima poartă de incintă și o clădire cu etaj în dreapta. A doua incintă are forma dreptunghiulară, închisă pe trei laturi cu clădiri, având parter și etaj. Latura de răsărit se încheie cu un zid înalt, ca la multe mânăstiri cu incinta. La mijlocul acestei incinte se află biserica mare, impunător monument, lung de 32 de metri și inalt de 14 metri. Ea este o interpretare mai simplificată a bisericii episcopale de la Curtea de Argeș.