Muzica ambientală ușurează anxietatea cronică și durerea fizică

Studii: muzica ambientală sau de atmosferă are puterea terapeutică de a reduce anxietatea și de a ușura durerea la pacienții care au suferit intervenții chirurgicale.
„În patruzeci de ani de practică medicală”, a declarat dr. Oliver Sacks, „am găsit doar două tipuri de terapie non-farmaceutică care sunt de o importanță vitală pentru pacienții cu boli neurologice cronice: muzica și grădinăritul”. Comentariul poate să surprindă, dar am putea fi surprinși de cantitatea considerabilă de cercetări științifice tradiționale care stabilesc o legătură directă între muzică și sănătatea mintală.
În urmă cu șaizeci de ani, liderul unei formații de jazz de avangardă, Sun Ra, a avut o experiență asemănătoare cu cea relatată de dr. Sacks, atunci când a susținut un concert în fața unui public format din pacienți într-un spital de boli mintale și când muzica sa a inspirat o femeie catatonică, care nu vorbea de ani, să se ridice și să spună „Tu numești asta muzică?” Concertul a constituit la vremea respectivă un experiment în medicina alternativă, dar nu a fost un subiect serios de studiu în rândul medicilor specialiști.
Câteva studii recente au legat cântatul la tobe, cea mai veche și cea mai universală formă de a face muzică, de reducerea anxietății, ameliorarea durerii, îmbunătățirea stării de spirit și a abilităților de învățare la copiii cu autism. S-a demonstrat, astfel, prin studii, că ascultând și cântând jazz, precum și alte forme de muzică sincopată, se poate stimula creativitatea, spori abilitățile la matematică și îmbunătăți starea mentală și emoțională.
Dar ce se întâmplă cu muzica ambientală, un gen deseori caracterizat prin lipsa de sincopare și ca fiind muzică de fundal pentru meditații, în videoclipuri lente, relaxante de yoga? Ambientalul pare conceput pentru a combate tensiunea și disperarea și, într-un anumit sens, chiar așa a și fost.
Brian Eno, artistul care a definit acest gen muzical și care este creditat pentru invenția sa, a scris despre albumul său „Ambient 1: Music for Airports”: „Această înregistrare e concepută pentru a induce calmul și spațiul pentru a gândi”. Indiferent dacă a vrut să facă o afirmație științifică sau doar o declarație cu scop artistic, cercetarea a validat declarațiile sale despre efectele salutare ale muzicii lente, atmosferice.
Psihiatrul criminalist dr. John Tully, de la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiință din Londra, urmărește fenomenul mult înapoi, până la Bach și Chopin și, în special, până la Erik Satie – ”primul care a exprimat ideea muzicii ca sunet de fundal”.
Indiferent de ce înseamnă muzica ambientală sau de atmosferă, ea are puterea terapeutică nu numai pentru a reduce anxietatea, ci și pentru a ușura durerea la pacienții care au suferit intervenții chirurgicale, și de a reduce agitația la cei care suferă de demență. Răspunsurile fiziologice diferă de la persoană la persoană, la fel ca și gusturile lor, iar ceea ce pare frumos pentru unii este „otravă fonică” pentru alții, dar pentru un număr semnificativ de persoane care suferă de anxietate și traume severe, peisajele sonore minimaliste, fără cuvinte, sunt mai eficiente decât orice medicament.