De ce omul bun devine rău când este online?

Un studiu efectuat în 2017 a constatat că 40% dintre adulții americani au experimentat un abuz personal în mediul online, aproape jumătate dintre aceștia având parte de forme grave de hărțuire, inclusiv amenințări fizice și urmărire. De asemenea, 70% dintre femei au descris hărțuirea online drept „o problemă majoră”. 

Ce generează această situație? Trebuie spus că modelele de afaceri ale platformelor sociale media, cum ar fi YouTube și Facebook, sunt astfel proiectate încât să promoveze conținutul care este cel mai probabil să primească un răspuns de la alți utilizatori, deoarece implicarea mai multora înseamnă oportunități mai bune de publicitate. Un fel de efect de „bulgăre de zăpadă” care crește pe măsură ce se rostogolește. Dar aceasta are drept consecință favorizarea conținutului cu caracter conflictual, puternic sau extrem emoțional, care poate, la rândul său, să alimenteze ”bulele” online ale grupurilor care dezbat și își consolidează părerile reciproce, ajutând la propagarea unui conținut mai radical și oferind o nișă pentru „știri false “.

Abilitatea umană de a comunica idei în rețele de indivizi ne-a permis să construim lumea modernă. Internetul oferă promisiune de neegalat de cooperare și comunicare între întreaga omenire. Dar, în loc să îmbrățișăm o extindere masivă a cercurilor noastre sociale online, pare că revenim la tribalism și conflicte, iar credința în potențialul internetului de a aduce omenirea într-o rețea de colaborare începe să pară naivă. În timp ce, în general, în viața reală interacționăm cu ceilalți politicos și respectuos, în online ne transformăm total.

Fiecare este un potențial trol

Cercetătorii încep să învețe cum să prevadă când o discuție în online este pe punctul de a se transforma, de a se radicaliza, și care este momentul în care ar putea avea loc o intervenție preventivă. „S-ar putea să credeți că există o minoritate de sociopați on-line, pe care noi îi numim troli, care fac acest rău”, spune Cristian Dănescu-Niculescu-Mizil, Departamentul de Informatică al Universității Cornell. „Ceea ce am descoperit în munca mea de cercetare este că oamenii obișnuiți, la fel ca noi, se pot angaja într-un astfel de comportament antisocial. Pentru o anumită perioadă de timp, puteți deveni de fapt un trol. Și asta e surprinzător”. Dănescu-Niculescu-Mizil investighează secțiunile de comentarii din subsolul articolelor online. El identifică două declanșatoare principale pentru troling: contextul în care se poartă schimbul de replici – modul în care alți utilizatori se comportă – și starea ta de spirit. „Dacă aveți o zi proastă sau dacă se întâmplă să fie luni, de exemplu, veți avea mult mai multe șanse să fiți un trol”, spune el.  După colectarea datelor, inclusiv de la persoane care s-au implicat în comportamentul troling în trecut, Dănescu-Niculescu-Mizil a construit un algoritm care prezice în procent de 80%  atunci când cineva urmează să devină abuziv online. Acest lucru oferă posibilitatea de a introduce, de exemplu, un interval de întârziere în postarea răspunsului, astfel încât tensiunea să scadă.