Când pisica nu-i acasă……
Ce făceau animalele când oamenii erau în lockdown?
La un moment dat, în 2020, 4,4 miliarde de oameni – mai mult de jumătate din populația lumii – au fost supuși unor restricții de izolare pentru a opri răspândirea COVID-19. Acesta a fost un eveniment atât de brusc și de substanțial încât a devenit cunoscut sub numele de antropausul.
În multe orașe pline de viață s-a lăsat liniștea, adesea restaurantele, magazinele și școlile au fost închise, doar serviciile esențiale fiind lăsate să funcționeze. În această perioadă, oamenii au început să raporteze apariția unor animale în locuri neobișnuite. De exemplu, au fost văzute pume care dădeau târcoale prin suburbiile din Santiago, Chile, șacalii aurii au devenit mai activi în timpul zilei în Tel Aviv, Israel, iar delfinii au apărut în portul în mod normal aglomerat din Trieste, Italia.
„Între timp, oamenii de știință au început să se întrebe dacă nu cumva acest eveniment tragic ar putea oferi o oportunitate de a învăța cum influențează oamenii comportamentul animalelor sălbatice. Un grup de cercetători în domeniul migrației animalelor s-a reunit în 2020 și a format Inițiativa COVID-19 Bio-Logging”, spune Robert Patchett, cercetător postdoctoral, Covid-19 Bio-Logging Initiative, Universitatea St Andrews. Potrivit acestuia, „inițiativa include cercetători care studiau deja animalele înainte de pandemie și care foloseau dispozitive de bio-logging, cum ar fi etichetele GPS, pentru a înregistra mișcările animalelor. Aceste dispozitive – care folosesc o tehnologie pe care o puteți găsi într-un smartphone sau într-un ceas – înregistrau în continuare informații în timp ce echipele de cercetare erau sub izolare.”
Ce au făcut animalele în izolare
„Am fost interesați să aflăm cum s-ar fi schimbat mișcările animalelor atunci când activitățile umane au fost restricționate – animalele și-au modificat într-adevăr comportamentul din cauza schimbării mobilității umane sau din cauză că oamenii au avut mai mult timp să observe animalele în aceste locuri aparent neobișnuite? Inițiativa include mai multe proiecte care abordează această întrebare din diferite unghiuri, iar primele noastre concluzii au fost publicate acum”, subliniază Robert Patchett.
Marlee Tucker, ecologist la Universitatea Radboud din Olanda, a condus o echipă internațională de 174 de oameni de știință care s-au concentrat pe studierea modificării comportamentului mamiferelor terestre mari în timpul pandemiei. Prin punerea în comun a datelor de la peste 2.300 de mamifere individuale urmărite, din 43 de specii, inclusiv elefanți, girafe, urși, cerbi și pumele, cercetătorii au reușit să analizeze modul în care comportamentul și modelele de mișcare ale acestora s-au schimbat în timpul periodelor de carantină din 2020, comparativ cu aceeași perioadă cu un an înainte. Mișcările animalelor pot fi influențate atât de mobilitatea umană – oameni și vehicule care se deplasează în peisaj -, cât și de mediul construit. În mod normal, este imposibil să se facă distincția între aceste două efecte, deoarece acestea sunt strâns legate între ele, însă carantina a oferit șansa cercetătorilor de a face acest lucru.
Explorarea de noi domenii
„Am constatat că mamiferele se aflau cu 36% mai aproape de drumuri în timpul carantinării și că distanțele de deplasare a acestora pe parcursul a zece zile au fost cu 73% mai mari în timpul izolării stricte, în comparație cu aceeași perioadă cu un an înainte. Este posibil ca mamiferele să se fi aventurat mai aproape de drumurile cu niveluri reduse de trafic, în timp ce absența oamenilor din mediul înconjurător le-a permis să exploreze zone noi”, spune Robert Patchett.
Rezultatele obținute au fost destul de variabile între specii, ceea ce poate fi un rezultat al politicilor de izolare care variază de la o țară la alta, dar ar putea fi legat și de alți factori, cum ar fi diferențele dintre specii în ceea ce privește capacitatea lor de a-și schimba comportamentul. Poate că unele specii sunt mai flexibile în ceea ce privește modul în care răspund la schimbările în activitățile umane.
Aceste constatări sunt importante, deoarece spun că oamenii care se mișcă în mediul înconjurător influențează în mod direct mișcările și comportamentul animalelor, pe lângă efectele mediului construit. Cu aceste cunoștințe, „putem începe să ne gândim la noi modalități de a ne schimba comportamentul care să aibă un impact pozitiv asupra faunei sălbatice. De exemplu, am putea ajusta fluxurile de trafic în zonele importante pentru circulația animalelor – în unele parcuri naționale se poate circula doar ziua pentru a evita deranjarea animalelor pe timp de noapte”, atrage atenția cercetîtorul.
Inițiativa COVID-19 Bio-Logging continuă să investigheze modul în care schimbările în mobilitatea umană influențează mișcările animalelor, cu lucrări în curs de desfășurare care includ un studiu axat pe păsările de pradă, un altul pe mediul marin și un proiect care compară răspunsurile păsărilor și mamiferelor din America de Nord.
