Amadeus – compozitorul iubitor de Dumnezeu

Wolfgang Amadeus Mozart s-a  născut la 27 ianuarie 1756, la Salzburg, Austria, fiind unanim  recunoscut ca unul dintre cei mai mari compozitori din istoria muzicii occidentale.

În registrul de botez, Mozart a fost înregistrat cu numele: Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus. Mai târziu, în Italia, și-a luat numele de „Amadeus”, traducerea latină a lui „Theophilus” („Iubitor de Dumnezeu”).

Alături de Haydn și Beethoven, a adus la înălțime realizările școlii clasice vieneze. Spre deosebire de oricare alt compozitor din istoria muzicală, Mozart a compus în toate genurile muzicale din vremea sa și a excelat în fiecare. Gustul său, stăpânirea formei și gama de expresie l-au făcut să pară cel mai universal dintre toți compozitorii; totuși, se poate spune, de asemenea, că muzica sa a fost scrisă pentru a se potrivi gusturilor specifice unui anumit public. Tatăl său, Leopold, provenea dintr-o familie de bună calitate, care includea arhitecți și legători de cărți. Leopold a fost autorul unui celebru manual de cântat la vioară, care a fost publicat chiar în anul nașterii lui Mozart. Mama sa, Anna Maria Pertl, s-a născut dintr-o familie de clasă mijlocie activă în administrația locală. Mozart și sora sa Maria Anna („Nannerl”) au fost singurii dintre cei șapte copii ai lor care au supraviețuit.

Talentul timpuriu al lui Wolfgang pentru muzică a fost remarcabil. La 3 ani atingea clavecinul, la 4 ani cânta piese scurte iar la 5 ani compunea! Chiar înainte de vârsta de șase ani, tatăl său l-a dus pe el și pe Nannerl, de asemenea foarte talentată, la München pentru a cânta la curtea bavareză, iar câteva luni mai târziu au mers la Viena, unde au fost prezenți la curtea imperială și în case nobiliare.

Cu ocazia călătoriei la Viena, în anul 1762, copiii Mozart au interpretat piese muzicale în Sala Oglinzilor, la Palatul Schönbrunn, în faţa Mariei Thereza. După concert, Wolfgang i-a sărit în braţe împărătesei, a îmbrăţişat-o şi a sărutat-o. Vestea copilului-minune era pe buzele tuturor. În anul 1768, Maria Thereza îi acorda copilului de doisprezece ani o audienţă la Hofburg, reşedinţa Habsburgilor. În toamna anului 1781, Mozart dădea în acelaşi loc un concert în onoarea ducelui de Württemberg. Îşi petrecea seara de Crăciun a aceluiaşi an cu Împăratul Josef al II-lea, fiul Mariei Thereza, în apartamentele imperiale. Geniul muzicii clasice şi-a petrecut anii cei mai creativi şi cei mai încărcaţi de succes în Viena, în perioada cuprinsă între Baroc şi revoluţie. Multe dintre punctele de atracţie ale Vienei sunt şi locuri istorice amprentate de personalitatea lui Mozart.

A rămas în Viena şi a lucrat ca artist liber-profesionist, trăind din comenzi pentru diferite compoziţii şi lecţii de pian. În anul 1786, în Oranjeria Palatului Schönbrunn, la dorinţa lui Josef al II-lea, a avut loc un „duel muzical“ între Mozart şi şeful Orchestrei Curţii, Antonio Salieri. Împăratul l-a preferat pe Salieri.

În jurul anului 1790, Mozart atingea în sfârşit, punctul culminant al carierei sale: avea loc premiera operei „Così fan tutte”, iar în 1791 au urmat „La Clemenza di Tito” şi „Die Zauberflöte“ (Flautul fermecat). Mozart s-a îmbolnăvit grav în timp ce lucra la Recviem. S-a stins din viaţă pe 5 decembrie 1791, la vârsta de 35 de ani. Slujba de înmormântare a avut loc la Catedrala Sf. Ştefan, locul în care s-a căsătorit. Mozart şi-a găsit odihna veşnică la Cimitirul St. Marx, într-o groapă comună, fără cruce funerară, după obiceiul timpului.  În ciuda acestui fapt nu a fost uitat şi a rămas o stea în lumea muzicii, pentru eternitate. (sursa: Wiener Tourismusverband)