Ce aduce dependența digitală?

Dreptul de „a nu fi deranjat digital”

Interzicerea tehnicilor care creează dependență, cum ar fi derularea nesfârșită sau jocul automat. Trecerea de la economia atenției la proiectarea etică. Introducerea „dreptului de a nu fi deranjat” digital. Toate serviciile și produsele online trebuie să fie sigure pentru utilizarea de către copii. Sunt câteva din concluziile rezultate în urma dezbaterii, din PE, referitoare la produsele digitale.

Într-un raport adoptat cu 545 de voturi pentru, 12 împotrivă și 61 de abțineri, deputații europeni avertizează asupra naturii adictive a jocurilor online, a rețelelor sociale, a serviciilor de streaming și a piețelor online, care exploatează vulnerabilitățile utilizatorilor pentru a le capta atenția și a le monetiza datele. Ei doresc să crească protecția consumatorilor prin alternative mai sigure, chiar dacă acestea nu sunt la fel de profitabile pentru platformele de social media.

Sunt necesare noi norme UE

Parlamentul îndeamnă Comisia să abordeze lacunele juridice existente și să introducă o nouă legislație împotriva designului care creează dependență. În cazul în care nu se rezolvă, spun deputații, Parlamentul ar trebui să folosească dreptul său de inițiativă legislativă. Raportul lor solicită o evaluare și interzicerea tehnicilor dăunătoare care creează dependență și care nu sunt acoperite de directiva privind practicile comerciale neloiale, cum ar fi derularea infinită, redarea automată implicită, push constant și notificările de citire a chitanței.

Etic prin design

Subliniind lipsa de transparență cu care se confruntă consumatorii și autoritățile de aplicare a legii în ceea ce privește serviciile online, deputații europeni consideră că întreprinderile ar trebui să fie obligate să dezvolte produse și servicii digitale etice și echitabile „prin proiectare”, fără modele întunecate, înșelătoare sau care creează dependență.

Pentru a atenua natura dependentă a platformelor și pentru a împuternici consumatorii, Comisia este îndemnată să prezinte un „drept de a nu fi deranjat digital”. Deputații europeni doresc, de asemenea, ca Comisia să creeze o listă de bune practici de proiectare, cum ar fi „gândește-te înainte de a împărtăși”, dezactivarea notificărilor în mod implicit, feed-uri cronologice, modul de scară gri, blocarea automată și rezumatele timpului total de ecran. Ei propun, de asemenea, campanii de sensibilizare pentru a cultiva obiceiuri online mai sigure și mai sănătoase.

Efecte asupra sănătății mintale

Recunoscând efectul pozitiv pe care social media îl poate avea asupra societății, deputații europeni sunt îngrijorați de daunele fizice, psihologice și materiale pe care le poate avea un design care creează dependență, inclusiv pierderea concentrării și a capacității cognitive, epuizarea, stresul, depresia, activitatea fizică limitată. Ei sunt deosebit de îngrijorați de impactul prelungit asupra sănătății minorilor și doresc mai multe cercetări privind riscurile legate de serviciile online. În urma votului, raportorul Kim Van Sparrentak a declarat: „Nicio autodisciplină nu poate învinge trucurile Big Tech, alimentate de armate de designeri și psihologi pentru a vă ține lipiți de ecran. Dacă nu acționăm acum, acest lucru va avea un impact asupra sănătății mintale și dezvoltării creierului generațiilor viitoare. Parlamentul European transmite un semnal puternic: UE trebuie să fie prima din lume care să abordeze problema designului adictiv al serviciilor online”.

Etapele următoare

Comisia Europeană evaluează în prezent necesitatea de a actualiza anumite acte legislative privind protecția consumatorilor pentru a asigura un nivel ridicat de protecție în mediul digital, rezultatele fiind așteptate în 2024. Raportul Parlamentului va contribui la această verificare de fitness în curs de desfășurare.

Background

Utilizarea sistematică a telefoanelor inteligente sau a internetului a fost asociată cu o satisfacție mai scăzută a vieții și cu simptome de sănătate mintală, cum ar fi depresia, stima de sine scăzută, anxietatea, lipsa somnului și comportamentul obsesiv-compulsiv, copiii și tinerii fiind cei mai vulnerabili. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani petrec în medie peste șapte ore pe zi pe internet, iar unul din patru prezintă o utilizare problematică a smartphone-urilor care seamănă cu dependența.