Teoria celor șase grade de separare în rețelele sociale
Nu e magie, e matematică!
Gândiți-vă la o personalitate cu grad mare de notorietate (Papa Francisc, președintele Biden, etc), apoi gândiți-vă la cercul dvs. de cunoscuți. Pe principiul „știu pe cineva care știe pe cineva care știe pe cineva” veți descoperi că, prin intermediul a șase ”cineva” ajungeți la personalitatea în cauză. Felicitări! Tocmai (v-)ați demonstrat Teoria celor șase grade de separare.
Ce este această teorie?
În 1967, un fermier din Omaha, Nebraska, a primit o scrisoare ciudată în cutia poștală. Expeditorul era profesorul Stanley Milgram de la Universitatea Harvard, iar destinatarul era unul dintre colegii săi. „Dacă se întâmplă să cunoașteți această persoană”, scria în mesaj, „vă rugăm să îi transmiteți această scrisoare”. Desigur, șansele unei astfel de cunoașteri directe pe o distanță socială și geografică atât de mare – de la Boston la Omaha – erau extrem de mici, așa că scrisoarea mai cerea ca, dacă destinatarul nu-l cunoștea pe cel vizat, să transmită scrisoarea cuiva care ar putea să o cunoască. Această scrisoare a fost una dintre cele aproximativ 300 de documente identice trimise cu instrucțiuni similare care au început să circule prin SUA în căutarea unei căi sociale care să-l lege pe „Joe” din ținuturile agricole ale Americii Centrale cu centrul academic de pe Coasta de Est. Nu toate scrisorile au reușit să ajungă la destinație, dar cele care au reușit au înregistrat, pentru prima dată în mod experimental, traseele sociale familiare – un prieten al unui prieten al unui prieten – care leagă societatea americană. Cu alte cuvinte……
Trăim într-o lume mică, divizată de șase grade de separare
Într-o societate de 322 de milioane de persoane care trăiesc în SUA, experimentul a constatat că este nevoie de doar șase strângeri de mână pentru a crea o punte între două persoane la întâmplare. De fapt, experimentul lui Milgram a confirmat ceea ce mulți dintre noi intuim – că trăim într-o lume mică, divizată de doar șase grade de separare. Concluziile lui Milgram au fost reafirmate într-o serie de studii mai sistematice – de exemplu, milioanele de utilizatori ai Facebook se află în medie la o distanță de cinci-șase clicuri unul față de celălalt. Distanțe similare au fost, de asemenea, măsurate la 24.000 de utilizatori de e-mail, rețele de actori, rețele de colaborare științifică, rețeaua Microsoft Messenger și multe altele.
Cele „Șase grade” au continuat să tot apară. „Când am făcut calculele”, a declarat profesorul Baruch Barzel, unul dintre autorii principali ai lucrării „Why Are There Six Degrees of Separation in a Social Network?” (De ce există șase grade de separare într-o rețea socială?) – realizată în colaborare de autori din Israel, Spania, Italia, Rusia, Slovenia și Chile – care face parte din departamentul de matematică al Universității Bar-Ilan și conduce laboratorul de dinamică a rețelelor complexe, „am descoperit un rezultat uimitor. Acest proces se încheie întotdeauna cu trasee sociale centrate în jurul numărului șase. Este destul de surprinzător. Trebuie să înțelegem că fiecare individ din rețea acționează în mod independent, fără nicio cunoaștere sau intenție cu privire la rețeaua în ansamblu, dar, cu toate acestea, acest joc autopropulsat modelează structura întregii rețele. Aceasta conduce la fenomenul lumii mici și la modelul recurent al celor șase grade”, a adăugat el.
Desigur, a comentat Barzel, nu numai ideile se răspândesc prin intermediul conexiunilor sociale. „Virușii și alți agenți patogeni le folosesc, de asemenea. Consecințele grave ale acestei conexiuni sociale au fost văzute la prima mână cu răspândirea rapidă a pandemiei COVID, care ne-a demonstrat tuturor puterea celor șase grade. Într-adevăr, în șase cicluri de infecție, un virus poate traversa globul. Pe de altă parte, această colaborare este un exemplu excelent al modului în care cele șase grade pot juca în favoarea noastră. Cum altfel s-ar putea reuni o echipă din șase țări din întreaga lume? Aceasta este cu adevărat șase grade în acțiune.”
Căile scurte care caracterizează rețelele sociale nu sunt doar o curiozitate, ci o trăsătură definitorie a comportamentului rețelei. Capacitatea noastră de a răspândi informații, idei și mode care străbat societatea este adânc înrădăcinată în faptul că este nevoie de doar câteva salturi pentru a lega între indivizi aparent fără legătură între ei, a declarat cercetătorul de la BIU.