Premieră nedorită: microplastice descoperite în sângele uman

microplastice în sângele uman

Photocredit: dottedhippo

Microplastice au fost descoperite pentru prima dată în sângele uman, potrivit unui studiu recent care a examinat probe de sânge de la 22 de voluntari adulți anonimi și sănătoși.

Microplastice în sângele uman. Oamenii de știință avertizează că aceste bucăți de plastic, în mare parte invizibile, ar putea ajunge și în organe,

Studiul, publicat pe 31 martie  în revista Environment International, a constatat că 17 din cele 22 de probe de sânge prelevate de la un grup de voluntari din Olanda, adică 80%, prezentau o anumită concentrație de microplastice. În plus, jumătate dintre probele de sânge aveau urme de plastic PET, care este utilizat pe scară largă pentru fabricarea sticlelor de băutură, în timp ce peste o treime aveau polistiren, folosit pentru recipiente alimentare de unică folosință, produse electronice, piese de automobile și alte produse. Aproape un sfert dintre ele conțineau polietilenă, cel mai frecvent utilizat plastic în prezent.

„Este pentru prima dată când am reușit să detectăm și să cuantificăm astfel de microplastice în sângele uman”, a declarat Dick Vethaak, ecotoxicolog la Universitatea Vrije din Amsterdam și unul dintre autorii studiului. „Aceasta este o dovadă că avem plastic în corpul nostru și că nu ar trebui să avem”, a declarat el pentru AFP, făcând apel la continuarea cercetărilor pentru a investiga modul în care ar putea avea un impact asupra sănătății.

Studiul a menționat că „este științific plauzibil faptul că particulele de plastic pot fi transportate la organe prin intermediul fluxului sanguin”. În timp ce soarta particulelor de plastic în fluxul sanguin trebuie „studiată în continuare”, cercetătoarea Alice Horton, de la National Oceanography din Marea Britanie, a declarat că acest lucru a dovedit „fără echivoc” că există microplastice în sânge.  

„Studiul contribuie la dovezile conform cărora particulele de plastic nu s-au răspândit doar în tot mediul înconjurător, ci pătrund și în corpul nostru”, a declarat Horton pentru Science Media Center. Absorbția particulelor de plastic se face probabil fie prin ingestie, fie prin inhalare, sugerează studiul. Acești poluanți omniprezenți își fac deja loc în sol și în sistemele noastre alimentare, precum și în ocean, în aer și în sistemele noastre de sănătate.

Drept urmare, aproximativ 175 de state membre ale ONU au convenit să negocieze, la începutul acestei luni, un tratat istoric până în 2024 pentru a reduce poluarea cu materiale plastic.  Alte studii au arătat că placenta umană este capabilă să absoarbă bile de polistiren de 50, 80 și 240 de nanometri și, posibil, și polipropilenă de dimensiuni microscopice, un plastic utilizat pentru ambalaje în produsele de curățare, înălbitori și produse de prim ajutor.

În ciuda dimensiunii reduse a eșantionului și a lipsei de date privind nivelul de expunere a participanților, Fay Couceiro, lector în biogeochimie și poluare a mediului la Universitatea din Portsmouth, spune că studiul a fost „robust și va rezista la control”.