VSR: rata spitalizării la copiii cu vârsta sub un an a crescut de aproape patru ori

Datele actuale arată o creștere semnificativă a impactului infecției cu Virusul Sincițial Respirator (VSR) asupra sistemului sanitar din România, însă adevărata amploare a bolii este, cel mai probabil, subestimată. Între sezonul 2018-2019 și sezonul 2024-2025, numărul episoadelor de spitalizare asociate VSR a crescut de 3,3 ori, iar rata spitalizării la copiii cu vârsta sub un an a crescut de aproape patru ori.

Participanții la masa rotundă „Virusul Sincițial Respirator (VSR): de la impactul asupra familiilor la soluții pentru sistemul de sănătate”, organizată de Revista Politici de Sănătate sub auspiciile Comisiei pentru sănătate din Senatul României, au subliniat că datele oficiale reflectă doar parțial dimensiunea reală a impactului VSR, întrucât acestea depind de nivelul de testare și de capacitatea unităților sanitare de a diagnostica și raporta specific infecția.

Direcții de acțiune

Participanții la masa rotundă au evidențiat trei direcții prioritare de acțiune:

• creșterea accesului la testarea pentru VSR și consolidarea supravegherii epidemiologice, pentru obținerea unei imagini reale asupra poverii bolii și fundamentarea deciziilor de sănătate publică pe date solide;
• asigurarea accesului echitabil la metode moderne de prevenție;
• creșterea gradului de informare și educare privind impactul infecției și modalitățile de protecție.

Aceste măsuri pot contribui la reducerea spitalizărilor, a costurilor asociate bolii și a presiunii asupra serviciilor medicale.

România dispune de soluții de prevenție. Prioritatea este implementarea lor

Participanții la dezbatere au subliniat că România dispune deja de instrumente moderne care pot reduce semnificativ impactul infecției cu Virusul Sincițial Respirator asupra copiilor, familiilor și sistemului de sănătate.

Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României, a subliniat că România are deja la dispoziție instrumente eficiente de prevenție împotriva VSR, inclusiv vaccinuri și anticorpi monoclonali antivirali.

„Important este să le utilizăm corect și să asigurăm accesul la aceste metode de prevenție pentru persoanele care au nevoie de ele”, a declarat acesta, evidențiind necesitatea unui cadru de reglementare care să faciliteze accesul echitabil la prevenție și să transforme progresele medicale în beneficii concrete pentru pacienți.

La rândul său, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, a subliniat că prevenția trebuie să înceapă cât mai devreme și că protecția sugarului poate fi realizată atât prin imunizarea cu imunoglobuline specifice, cât și prin vaccinarea maternă.

„Beneficiile se resimt pe toate palierele: familiile au mai puține urgențe și zile de îngrijire, în spitale este mai puțină presiune pe pediatrie, UPU și ATI, iar sistemul sanitar economisește resurse”, a declarat acesta.

Participanții au evidențiat că valorificarea oportunității oferite de noile instrumente de prevenție necesită mecanisme sustenabile de finanțare, acces echitabil și integrarea prevenirii VSR în prioritățile de sănătate publică.

Povara VSR este mai mare decât indică datele oficiale

La nivel global, la copiii cu vârsta între 0 și 12 luni, infecția cu VSR este asociată cu aproximativ 2,2 milioane de spitalizări, peste 66.300 de decese și 12,9 milioane de episoade de infecții de tract respirator inferior.

VSR este principala cauză de spitalizare prin bronșiolită, iar severitatea evoluției nu poate fi anticipată întotdeauna la momentul prezentării copilului.

„Datele oficiale privind infecțiile cu VSR sunt, în prezent, subestimate cronic. Ceea ce vedem cel mai clar în datele de supraveghere este vârful aisbergului, reprezentat de cazurile care ajung la spital”, a declarat conf. univ. dr. Adrian Pană, director al Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică din cadrul INSP. Acesta a subliniat necesitatea extinderii testării și a colectării sistematice a datelor pentru fundamentarea politicilor de sănătate publică.

Formele severe apar și la copiii fără factori de risc

Prof. univ. dr. Roxana Maria Nemeș, reprezentanta Societății Române de Pneumologie, a atras atenția că VSR poate evolua de la simptome aparent banale la wheezing, tahipnee, hipoxie, insuficiență respiratorie și necesitatea internării în terapie intensivă.

„Este foarte dificil să anticipăm de la început care dintre copii va dezvolta o formă severă. Nu vorbim doar despre prematuri sau despre copiii cu comorbidități. Și sugarii născuți la termen, sănătoși, pot dezvolta forme severe de infecție și pot necesita de asemenea spitalizare și îngrijiri medicale complexe”, a declarat aceasta.

La rândul său, prof. univ. dr. Oana Falup-Pecurariu, președinta Societății Naționale Române de Boli Infecțioase Pediatrice, a prezentat date provenite dintr-o analiză realizată la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov, pe 2.800 de copii cu vârsta între 0 și 24 de luni spitalizați pentru bronșiolită în perioada ianuarie 2019 – decembrie 2023.

Datele arată că 30% dintre copiii testați au fost pozitivi pentru VSR. Spitalizările s-au concentrat în special la sugari, cu o vârstă medie de patru luni, mare parte dintre ei fiind născuți la termen. Bronșiolita asociată VSR a avut o severitate clinică mai mare, cu o durată medie a spitalizării de opt zile, față de șapte zile în cazul formelor VSR-negative, precum și un necesar crescut de oxigenoterapie.

„Datele subliniază importanța strategiilor de prevenție”, a afirmat aceasta, indicând vaccinarea maternă și anticorpii monoclonali antivirali cu durată lungă de acțiune drept principalele modalități de protejare a sugarului.

Prof. univ. dr. Mihai Craiu, medic pediatru și șef al Disciplinei II din cadrul INSMC „Alessandrescu-Rusescu”, a subliniat că formele severe nu apar exclusiv la copiii cu factori de risc.

„Un studiu realizat în Spania, pe o cohortă de peste 50.000 de copii născuți la termen și anterior sănătoși, a arătat că 93% dintre spitalizările pentru infecție severă cu VSR au fost înregistrate la copii anterior normali”, a precizat medicul.

Acesta a evidențiat și implicațiile economice ale prevenției, menționând date potrivit cărora un dolar investit în imunizarea pentru prevenirea VSR și a infecției pneumococice generează un câștig de 20 de dolari în bani de sănătate publică.

Impact major asupra sistemului de sănătate și asupra familiilor

Povara VSR nu se reflectă doar în numărul de cazuri și spitalizări, ci și în costurile generate pentru sistemul sanitar.

Date de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” București prezentate în cadrul evenimentului au arătat că, în sezonul rece 2025-2026, au fost diagnosticate aproximativ 57-60 de cazuri confirmate de infecție cu VSR, la pacienți cu vârste cuprinse între câteva luni și 80 de ani. Peste jumătate dintre pacienți aveau peste 60 de ani, iar durata medie a spitalizării a fost de aproximativ șapte zile.

Costul mediu al unei spitalizări a fost de aproximativ 4.425 de lei, iar în cazurile severe costurile au depășit 38.000 de lei pentru un singur pacient, ilustrând impactul economic important al bolii asupra sistemului de sănătate.

Prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” București, a atras atenția că „impactul infecției cu VSR asupra spitalelor este unul relevant, iar ceea ce vedem în spital reprezintă, de fapt, vârful icebergului”.

În cazurile severe, durata internării și costurile pot crește considerabil, motiv pentru care prevenția poate reduce presiunea asupra spitalelor și asupra resurselor medicale.

Din perspectiva medicinei de familie, dr. Raluca Ghionaru, președinta Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie, a subliniat impactul VSR asupra întregii familii. În perioadele de vârf ale sezonului cresc consultațiile, părinții sunt nevoiți să lipsească de la serviciu, iar în unele situații sunt expuși și bunicii cu boli cronice.

„Ne dorim un acces echitabil la prevenție și ca aceasta să fie susținută financiar, astfel încât să poată beneficia de ea toate familiile care au nevoie”, a declarat medicul.

Dr. Carmen Pavelescu, medic specialist pediatrie și asistent universitar în cadrul UMF „Carol Davila”, a arătat că povara VSR se resimte și în ambulatoriu, prin consultații, triaj, monitorizare și reevaluări, care pot evolua către prezentarea în UPU și internare.

În sezonul decembrie 2025 – aprilie 2026, aceasta a urmărit 136 de sugari imunizați cu anticorpi monoclonali antivirali. Deși 20 dintre aceștia au prezentat teste pozitive pentru VSR, nu au fost raportate internări în spital.

„Prevenția eficientă nu înseamnă să eliminăm fiecare infecție cu VSR, ci să prevenim evoluția către forme severe”, a subliniat medicul.

Prevenția începe din primele luni de viață

Prof. univ. dr. Simona Vlădăreanu, președinta Societății Române de Medicină Fetală și Neonatală, a atras atenția că VSR poate determina forme severe de boală chiar și la sugari născuți la termen, anterior sănătoși.

În acest context, Societatea Română de Medicină Fetală și Neonatală susține protecția tuturor nou-născuților și sugarilor împotriva VSR, având în vedere vulnerabilitatea crescută a acestora în primele luni de viață și importanța accesului echitabil la măsuri de prevenție.

Experiența internațională arată că prevenția funcționează și salvează vieți

Prof. univ. dr. Oana Săndulescu, medic primar boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, a prezentat experiența altor țări în prevenția VSR cu anticorpi monoclonali cu durată lungă de acțiune.

”În Galicia, Spania, o acoperire de 94,4% a fost asociată cu o reducere de până la 85,9% a spitalizărilor pentru infecții severe de tract respirator inferior asociate VSR. În Chile, unde acoperirea programului de profilaxie a ajuns până la 97%, au fost raportate scăderi ale infecțiilor cu VSR de 80-90%, până la 95%, iar prevenția formelor severe și a spitalizărilor pentru bronșiolită a fost estimată la 76-84%”.

Accesul la prevenție și necesitatea unor politici publice

Prof. univ. dr. Carolina Negrei, membră în Consiliul Științific al ANMDMR, a explicat diferența dintre autorizarea unui medicament și decizia privind rambursarea.

Potrivit acesteia, palivizumabul este compensat și inclus în protocolul terapeutic, în timp ce nirsevimabul a primit, la 1 octombrie 2025, o decizie de includere condiționată, încheierea unui contract cost-volum cu CNAS fiind necesară pentru rambursare.

Dr. Sorin Petrea, președintele Societății de Boli Infecțioase și HIV/SIDA, a subliniat că deciziile de sănătate publică trebuie fundamentate pe date epidemiologice și dovezi.

„Investiția în supraveghere, testare și cercetare este, prin urmare, parte din prevenție”, a declarat acesta, pledând și pentru educarea populației și formarea continuă a profesioniștilor din sănătate.

Prof. univ. dr. Victoria Aramă, medic primar boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, a evidențiat necesitatea unei testări mai largi pentru VSR, gripă și COVID-19.

„Numai printr-un diagnostic corect putem avea o imagine reală asupra poverii acestei infecții și putem fundamenta mai bine măsurile de prevenție”, a afirmat aceasta.

În opinia Societății Române pentru Strategii Vaccinale și Promovarea Sănătății, prevenția trebuie să se bazeze pe testare și diagnosticare, educație medicală și imunizare.

Pacienții cer acces echitabil și informare

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, a atras atenția asupra nevoii de a pune prevenția mai mult în centrul sistemului de sănătate.

„Este nevoie de mai multă informare și educare cu privire la prevenție, inclusiv în ceea ce privește imunizarea”, a declarat acesta, susținând finanțarea adecvată a prevenției și simplificarea accesului populației la metodele de protecție.

O perspectivă directă asupra impactului bolii asupra familiilor a fost prezentată de Luminița Vâlcea, președinta Asociației Vocea Pacienților. Pornind de la experiența internării, la vârsta de aproximativ trei luni, a surorii unui prieten al fiului său, aceasta a inițiat campania „David și Marc înțeleg VSR – primul sezon respirator”, precum și un chestionar privind prevenția VSR. „Avem nevoie de mesaje simple și clare despre prevenție și imunizare, transmise atât de medici, cât și în comunitate”, a declarat aceasta.

Concluzie

Datele prezentate și intervențiile experților au evidențiat o concluzie comună: impactul VSR asupra copiilor și sistemului de sănătate poate fi redus prin prevenție.

În contextul existenței unor soluții moderne de protecție, este necesară crearea condițiilor care să permită accesul rapid și echitabil la acestea, printr-un cadru de reglementare adaptat și o acțiune coordonată la nivelul sistemului de sănătate.

Virusul Sincițial Respirator nu mai reprezintă doar o provocare clinică, ci o prioritate de sănătate publică pentru care există deja soluții de prevenție, dovezi privind eficiența acestora și argumente solide pentru implementarea lor la scară largă.