De Sânziene, românii sărbătoresc Ziua Universală a Iei

Ziua Universală a Iei: cămașa tradițională romînească este sărbătorită pe 24 iunie, în noaptea „cerurilor deschise”, de Sânziene.

Ziua Universală a Iei celebrează piesa principală a costumului popular românesc –  cămașa –  care evidenția în cel mai înalt grad, prin ornamentică, prin calitatea materialelor și a execuției, statutul social-economic și personalitatea purtătoarei. Numită local ie, cămeșe, spăcel, ciupag etc., ea a intrat în conștiința publică cu prima denumire, devenită generică.  Este confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic și este împodobită cu broderii în motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete.

Modelele broderiilor și podoabelor diferă de la o zonă la alta, de la Nistru până în zonele vestice ale arealului de răspândire a etniei românești. În Moldova s-au purtat în special râurii costișați / chezuri / piezuri – adică oblici. În sud, s-au purtat râurii în șiruri verticale; fie multe și fine, ca în Râmnic sau Ilfov, fie râuri copleșitori, compuși din motive mari și late, cu nume specifice, pentru Muscel „codri”, „șerpeasca”, etc.

Pe ambele maluri ale Oltului și în Oltenia, s-au purtat mai mult râurii „înfurcați”, ca niște ramuri (furci) care pleacă dintr-un ax de simetrie numit „cosoi”. În Gorj apare tipul de râuri numiți „săbiate”; cosoiul dispare și fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se întâlnesc pe centrul mânecii, în unghi.

După ce încrețul și-a pierdut rolul funcțional, a fost păstrat totuși ca bandă decorativă, aproape nelipsit în compoziția mânecii. Sunt excepții iile mai noi din Muscel și Prahova, unde râurii pleacă direct din altiță, repetând aceleași modele. Altă excepție sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita „tablă”. Tot atunci iile din sud s-au îmbogățit cu fluturi (paiete) și fir (metalic). În Bucovina s-au folosit mărgele – în special pentru a îmbogăți încrețul; dar apar și pe altițe câteodată.

Ia a fost pictată de artiști precum Henri Matisse (în cunoscuta sa pictură „La blouse roumaine”), Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion și purtată cu mândrie de reginele României, Elisabeta și Maria.