Floarea cuvintelor: limba română în comori literare

Biblioteca Națională a României organizează, de Ziua Culturii Naționale, expoziția documentară intitulată „Floarea cuvintelor: limba română în comori literare şi bibliofile din patrimoniul Bibliotecii Naţionale a României”.

Evenimentul, ce va avea loc în ziua de 15 ianuarie, în foaierul Ateneului Român, își propune să pună în lumină specificul cultural românesc, reflectat în pagini de carte din Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale, care constituie mărturii ale evoluţiei culturii scrise în ţara noastră și au o mare însemnătate pentru formarea limbii române literare.

Secțiuni

Structurată în trei secțiuni tematice, expoziția reunește o serie de reproduceri după documente valoroase din cadrul fondului de carte românească veche şi rară, reliefând momente de referinţă ale istoriei tiparului în limba noastră, aspecte privind afirmarea identității lingvistice și, nu în ultimul rând, importanța culturală a scrierilor autohtone.

Alfabet chirilic

Prima secțiune este dedicată tipăriturilor deschizătoare de drumuri ale secolelor XVI-XVIII, în alfabet chirilic, care au avut o influență fundamentală asupra evoluţiei estetice a limbii române. Imaginile prezentate în cadrul acesteia redau foi de titlu, fragmente de text și ilustrații ale unora dintre cele mai însemnate lucrări legate de numele marcante ale diaconului Coresi, mitropoliţilor Varlaam, Dosoftei și Antim Ivireanul sau de cel al domnitorului Dimitrie Cantemir. Aceşti ierarhi şi cărturari de seamă au întreprins o activitate tipografică excepţională, au alcătuit şi „tălmăcit pre româneşte” texte cu noi valenţe lingvistice, aducând vigoare şi înfrumuseţând stilul limbii. Sunt expuse pagini din tipăritura coresiană „Evanghelie cu învăţătură”, apărută la Braşov, în anul 1581, din „Carte românească de învăţătură” (Iaşi, 1643) – cunoscută drept „Cazania lui Varlaam” şi reprezentând prima ediţie vernaculară apărută pe teritoriul Moldovei -, din „Psaltirea în versuri” (Uniev, 1673), traducerea psalmilor realizată de către „Dosothei Mitropolitul Sucevii şi a toată ţara Moldovei”, considerată o bijuterie a începuturilor versificaţiei româneşti, din „Anthologhion adecă floarea cuvintelor” (Râmnic, 1705), culegerea de slujbe bisericeşti, „acumŭ întâiu întraceasta chipŭ tipăritŭ, şi aşezatŭ după celŭ Grecescŭ […] Prinŭ osteneala iubitoriului de Dumnezeu Chir Anthimŭ Ivireanulŭ Episcopulŭ Râmnicului”, cel care avea să devină mitropolit al Ungrovlahiei și una dintre cele mai reprezentative figuri ale istoriei tiparului românesc. Secțiunea este desăvârșită prin creaţia de debut a eruditului Dimitrie Cantemir, „Divanul sau gâlceava inţeleptului cu lumia sau Giudeţul sufletului cu trupul”, ȋn primă ediţie (Iaşi, 1698), a cărei apariție a constituit un eveniment filologic de excepție ȋn cultura noastră, precum și de operele capitale „Biblia lui Şerban” (Bucureşti, 1688) şi „Biblia lui Samuil Micu” (Blaj, 1795), acestea reprezentând primele două traduceri integrale în română, puse sub teascuri, ale Sfintelor Scripturi şi veritabile monumente ale limbii şi spiritualităţii româneşti.

Gramatică româneasă

Cea de-a doua secțiune a expoziției prezintă publicului o parte dintre cărţile de gramatică românească notabile, apărute ȋn a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi ȋn prima jumătate a secolului al XIX-lea, aflate astăzi în colecția de bibliofilie a Bibliotecii Naționale a României. Aceste scrieri cu largă circulaţie în epocă susţineau importanţa ȋnsuşirii normelor şi a terminologiei gramaticale, totodată insuflând cititorilor dragostea de carte și aspiraţia exprimate ȋn celebrul vers „creşterea limbei româneşti/ ş-a patriei cinstire” din testamentul poetic al lui Ienăchiţă Văcărescu, la rândul său filolog, autorul lucrării „Observaţii sau băgări dă seamă asupra regulelor şi orânduelelor gramaticii rumâneşti” (Râmnic, 1787). Se cuvine a aminti aici şi opera „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, tipărită la Viena, în anul 1780, prin care reprezentaţii de frunte ai Şcolii Ardelene, Samuil Micu Klein şi Gheorghe Şincai, pledau pentru introducerea alfabetului latin în locul grafiei chirilice.

Mihai Eminescu

Ziua de 15 ianuarie constituie un prilej pentru Biblioteca Naţională a României de a expune şi pagini din cele mai frumoase ediţii bibliofile eminesciene, ultima secțiune a expoziţiei evocând geniul poetic al lui Mihai Eminescu. Se aduce, astfel, un omagiu, la împlinirea a 170 de ani de la naştere, autorului Luceafărului şi al atâtor altor scrieri nemuritoare, care alcătuiesc inegalabila sa operă, cu o înrâurire extraordinară asupra limbajului literar românesc sau, după cum aprecia criticul Titu Maiorescu, „subt al cărei farmec limba română pare a primi o nouă viață”.