Programul „primul cuib”

Când păsările „se împrumută” de la oameni pentru a-și construi cuibul
176 de specii de păsări care folosesc materiale create de om în cuiburile lor – este rezultatul incredibil al unei cercetări efectuate de James Reynolds, profesor asistent în ornitologie și conservarea animalelor, Universitatea din Birmingham, Jenő Nagy, Grupul de cercetare în domeniul biologiei conservării ELKH-DE, Universitatea din Debrecen și Zuzanna Jagiello, asistent de cercetare postdoctorală, Institutul de Biologie Evolutivă, Universitatea din Varșovia. Potrivit acestora, „Interacțiunile dintre fauna sălbatică și deșeurile de plastic au fost bine documentate pe mare. Gândiți-vă la focile prinse în plase sau la balenele atașate permanent de uneltele de pescuit aruncate, așa-numitele unelte fantomă. Dar păsările sunt cele care se pot întâlni cel mai des cu materiale umane aruncate, deoarece sunt extrem de mobile și pot fi găsite aproape peste tot în lume. Există multe rapoarte despre pui de păsări marine care au murit după ce au fost prinși în plase de plastic vechi și plase de pescuit, de exemplu.”
O altă cauză a morții lor a fost documentată într-o serie de fotografii tulburătoare ale albatrosilor Laysan din atolul Midway din Pacific. Păsările adulte își petrec ani de zile în zbor deasupra apelor deschise, revenind pe uscat doar pentru a se reproduce. Unele dintre ele au confundat plasticul cu peștele sau calmarul, l-au ingerat și apoi l-au dat ca hrană puilor lor, care au murit. Se pare că nici măcar aceste păsări de mare, cele mai enigmatice – trăiesc la fel de mult ca noi și adesea se înmulțesc cu același partener pe viață – nu sunt imune la întâlnirile cu materiale produse de om.
Păsările care construiesc cuiburi se adaptează
Mass-media tinde să se concentreze asupra acumulării de plastic pe plaje și a impactului negativ rezultat asupra faunei sălbatice. Dar în cadrul celei mai recente cercetări „am vrut, în schimb, să investigăm modul în care păsările s-au adaptat efectiv pentru a trăi alături de astfel de materiale”, declară autorii studiului. Potrivi acestora, „succesul reproducerii păsărilor este adesea strâns legat de funcționalitatea cuiburilor și am vrut să înțelegem dacă materialele de origine umană obținute de adulții care construiesc cuiburi ar putea juca un rol important. Și dacă da, am vrut să știm ce păsări folosesc aceste materiale, dacă unele materiale sunt preferate în detrimentul altora și dacă caracteristicile biologice ale speciilor – mărimea, experiența, comportamentul și așa mai departe – le predispun la utilizarea unor astfel de materiale în cuiburile lor.”
Astfel, cercetătorii au căutat mai mult de un secol de literatură științifică recenzată folosind termeni precum „antropogenic” sau „material artificial” și „cuib”, identificând astfel 2.771 de lucrări relevante. Reținând doar acele studii care descriu utilizarea materialelor artificiale de către păsările care cuibăresc, autorii au găsit dovezi ale acestui comportament în aproape 35.000 de cuiburi de la 176 de specii de păsări, raportate în 75 de lucrări. Aceste specii se întâlnesc pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. Acest lucru sugerează că un astfel de comportament este larg răspândit în rândul păsărilor, inclusiv al rațelor, al păsărilor de pradă, al pescărușilor, al cormoranilor și al multor păsări cântătoare. Cercetătorii s-au declarat surprinși să descopere că cele mai vechi observații au fost făcute în anii 1830. „Am identificat plasticul ca fiind cel mai important tip de material, dar am găsit, de asemenea, dovezi de pânză, hârtie, metal și multe altele”, subliniază aceștia.
Unele păsări o fac intenționat
Pentru a testa mai multe ipoteze care ar putea explica acest comportament interesant, oamenii de știință au folosit modele statistice care au examinat dacă utilizarea materialelor antropogene pentru cuiburi este legată de biologia speciilor. Au constatat că este mai probabil ca plasticul și alte produse de origine umană să se regăsească în cuiburile speciilor cu diferențe mai mari de mărime corporală între masculi și femele, precum și în cele care construiesc cuiburi complexe, în formă de cupolă. Ambele constatări au susținut ideea că materialele din cuiburi semnalează calitatea adulților de reproducere și ar implica faptul că materialele produse de om sunt incluse în cuiburi în mod intenționat – păsările se dau mari.
Deși nu într-un context de cuibărire, un anumit sprijin pentru aceste constatări vine de la păsările popândău din Noua Guinee și Australia. Masculii folosesc acum obiecte făcute de om în bolurile lor (o structură special construită) pentru a curta femelele, demonstrându-și „calitatea” de potențiali parteneri. În mod neașteptat, nici durata de viață a unei specii, nici faptul că un cuib a fost construit în habitate noi, create de om, nu pare să explice prezența unor astfel de materiale în cuiburi. Se pare că experiența nu favorizează utilizarea materialelor plastice și a altor materiale în cuiburi. De asemenea, „nu am găsit nicio linie evolutivă separată și distinctă care să utilizeze în mod preferențial materiale create de om în cuiburi, ceea ce sugerează că multe alte specii de păsări ar putea avea potențialul de a face acest lucru”, atrag atenți autorii studiului.
Ce urmează?
Multe păsări, inclusiv păsările de pradă, pescărușii și porumbeii, sunt adaptate la mediul urban și se reproduc cu succes în peisajele urbane, unde materialele create de om sunt ușor disponibile. Măsura în care păsările se adaptează la mediile poluate rămâne subapreciată. De asemenea, dintre toate speciile de animale, păsările sunt poate cel mai bine plasate ca „bioindicatori” ai poluării mediului. Desigur, „niciunul dintre noi nu dorește ca animalele sălbatice să fie forțate să interacționeze cu materiale create de om. Dar aceste adaptări comportamentale ne oferă nouă, ornitologilor, cel puțin o ocazie minunată de a monitoriza un mediu în schimbare”, subliniază cercetătorii.