Demența digitală este o provocare globală
Persoanele tinere sunt cele mai afectate
Se estimează că cel puțin 7 milioane de persoane de peste 65 de ani, din Statele Unite, suferă de demență. Dacă tendințele actuale continuă, până la sfârșitul deceniului, se așteaptă ca peste 9 milioane de americani să sufere de această pierdere a funcțiilor cognitive – ceea ce echivalează cu populația orașului New York. Tulburările de memorie nu afectează doar persoanele în vârstă. Până în 2050, se așteaptă ca numărul adulților americani cu vârsta de peste 40 de ani care suferă de demență să se dubleze, de la 5,2 milioane la 10,5 milioane. Pentru a agrava situația, există un nou tip de demență care îi afectează pe americani, mai ales persoanele mult mai tinere de 40 de ani. Se numește demență digitală, iar milioane de americani tineri și nesupravegheați sunt expuși riscului. Demența digitală, o epidemie majoră în domeniul sănătății, apare atunci când o parte a creierului este suprastimulată iar altă parte a creierului, nestimulată.
Atunci când folosim fără să ne gândim dispozitivele digitale, lobul frontal, care este responsabil pentru funcțiile executive de nivel superior, este puțin sau deloc folosit. Între timp, lobul occipital, procesorul vizual situat în partea din spate a creierului, este bombardat cu informații senzoriale. Înclinați și distanțați, oamenii, atât tineri cât și bătrâni, își abuzează creierul, zi de zi. Preadolescenții și adolescenții sunt deosebit de expuși riscului din două motive:
- Americanii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani petrec în medie 4,7 ore pe zi în care își derulează viața. Asta înseamnă aproximativ 70 de zile într-un an.
- Cortexul prefrontal, regiunea creierului responsabilă cu planificarea și luarea deciziilor, nu se dezvoltă complet până la vârsta de 25 de ani.
Demența digitală afectează atât memoria pe termen scurt, cât și pe termen lung. Mai mult, după cum arată cercetările, timpul excesiv petrecut în fața ecranului în timpul dezvoltării creierului crește riscul de apariție a bolii Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, la vârsta adultă. Nu este surprinzător faptul că timpul excesiv petrecut în fața ecranului este intim asociat cu dependența digitală. Aceasta, la rândul său, alimentează demența digitală, care duce la micșorarea materiei cenușii a creierului. Materia albă facilitează comunicarea între zonele de materie cenușie. Dar fără materie cenușie, care joacă un rol esențial în emoții, amintiri și mișcări, nu există cu adevărat nimic de comunicat. Materia albă ajută traficul să ajungă de la A la B. Materia cenușie, pe de altă parte, este traficul.
Situația devine și mai gravă. După cum a observat recent Gurwinder Bhogal, un apreciat scriitor britanic-indian, nu numai că „micșorarea materiei cenușii la indivizii dependenți de smartphone-uri” este o problemă tot mai mare, dar și că IQ-ul mediu occidental este în scădere – rapid.
Acest lucru se întâmplă de zeci de ani. Declinul puterii cerebrale a fost deosebit de notabil în Statele Unite. Expunerea la plumb și, mai recent, efectele carantinelor draconice, au avut efecte dăunătoare asupra IQ-ului americanilor. În timp ce tehnologia continuă să crească, IQ-ul continuă să scadă. Există o asociere? Răspunsul pare să fie da.
Ceea ce se vede este efectul Flynn în sens invers. Numit după James R. Flynn, renumitul cercetător în domeniul inteligenței care a murit în 2020, efectul Flynn se referă la o schimbare constantă în sus a scorurilor la testele de IQ de-a lungul generațiilor. Cu toate acestea, în ultima vreme, această schimbare constantă în sus s-a transformat într-o spirală în picaj. Acest lucru nu este surprinzător. De fapt, pe măsură ce viețile noastre devin tot mai interconectate cu tehnologia și pe măsură ce externalizăm o mai mare parte din gândirea și din acțiunile noastre către motoarele de căutare și sistemele de tip ChatGPT, ar trebui să ne așteptăm ca această cădere în jos să crească în viteză. După cum a remarcat Bhogal, bunul simț sugerează că declinul IQ-ului este „cel puțin parțial rezultatul faptului că tehnologia face ca obținerea satisfacției să fie din ce în ce mai ușoară, astfel încât ne petrecem tot mai mult timp într-o stare pasivă, vegetativă”.
„Dacă nu o folosești”, a spus el, „o pierzi”. Într-adevăr. Prin „el”, desigur, se referă la creierul nostru. Dar funcția creierului nu este singurul lucru care se pierde.
Creșterea demenței digitale, a dependenței digitale și a scorurilor scăzute ale IQ-ului reflectă o problemă mult mai amplă. Statele Unite nu se luptă doar cu declinul demografic, ci și cu trinitatea nefastă a declinului spiritual, psihologic și intelectual. Țara devine „mai grasă, mai bolnavă, mai bătrână și mai proastă”. Filmul „Idiocracy” nu a fost o parodie, ci o profeție.
Pe măsură ce nivelul de inteligență continuă să scadă și rezultatele testelor continuă să scadă în domenii precum matematica și lectura, Statele Unite riscă să devină o societate de indivizi fără creier și fără scop, o națiune formată din milioane de zombi obezi. Contrar credinței populare, prăbușirea societății nu are loc peste noapte; ea se produce în trepte. Este o moarte cu o mie de tăieturi. Cea mai mare amenințare la adresa Statelor Unite nu este neapărat externă; ea este reprezentată de numeroasele dispozitive digitale din mâinile și casele cetățenilor.
