De ce ne pare uneori o noutate ceva ce este deja cunoscut
Ce este jamais vu, opusul lui déjà vu?
Mulți oameni au auzit și, probabil, au experimentat deja-vu – sentimentul ciudat că ați văzut sau experimentat deja ceva în timp ce vedeți sau experimentați acel ceva. Dar foarte puțini oameni știu despre opusul lui déjà vu, cunoscut sub numele de jamais vu, când o experiență familiară pare nouă. De ce se petrece acest lucru și ce se întâmplă în creier?
Jamais vu, care în franceză înseamnă „niciodată văzut”, este un fenomen de care mulți oameni nu au auzit. Cu toate acestea, aproape toată lumea l-a experimentat în viața lor. V-ați uitat vreodată brusc la un cuvânt pe care îl scrieți frecvent și v-ați întrebat dacă l-ați scris corect, ca și cum l-ați vedea pentru prima dată? Acesta ar putea fi jamais vu. Sau ați intrat în casa copilăriei dvs. ca adult și, din anumite motive, sufrageria – care nu s-a schimbat – vi se pare complet necunoscută? Acesta este jamais vu.
În timp ce jamais vu poate fi deconcertant, ce înseamnă acesta pentru sănătatea noastră? Ce se întâmplă la nivelul creierului pentru a provoca jamais vu? Și are vreo implicație pentru sănătatea creierului și sănătatea mintală?
„Descriem jamais vu ca fiind opusul lui déjà vu – este sentimentul că ceva este ireal sau neobișnuit, în timp ce, în același timp, știi că este ceva cu care ești foarte familiarizat”, a declarat pentru publicația Medical News Today dr. Chris Moulin, cercetător în cadrul Laboratoire de Psychologie & NeuroCognition de la Universitatea Grenoble Alpes din Franța, și autorul principal al unui studiu despre jamais vu.
Ce se întâmplă în creier atunci când experimentăm jamais vu?
Ce anume cauzează jamais vu rămâne în prezent un mister. Cu toate acestea, unii experții au o serie de ipotezele cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla în creier pentru a provoca jamais vu.
”Jamais vu este o experiență de reamintire fără recunoaștere – o deconectare temporară între percepția noastră și memorie. Este probabil ca traseele cerebrale care sunt de obicei sincronizate să se deconecteze temporar. A fost teoretizat faptul că facem diferența între nou și familiar printr-o serie de circuite din mezencefal și că o deconectare de la structurile de memorie temporală medială”, a explicat dr. Karen D. Sullivan, neuropsiholog.
O altă teorie sugerează că jamais vu-ul poate rezulta din perturbări ale mecanismelor de atenție. Atunci când nu acorzi toată atenția la ceva familiar, creierul tău poate procesa temporar acel lucru ca fiind necunoscut.
Jamais vu, disociere și iluzii
Dr. David Merrill, psihiatru geriatric și director al Pacific Neuroscience Institute’s Pacific Brain Health Center din Santa Monica, California, a emis ipoteza că ar putea exista o suprapunere între jamais vu și experiențele disociative, experiențele extracorporale generate prin utilizarea psihedelicelor, despre care a spus că pot fi destul de dezorientante dacă nu sunt așteptate.
„O parte din ceea ce este atât de zguduitor la acest fenomen este că este neașteptat”, a subliniat Dr. Merrill. „Să te simți brusc dezorientat și să nu știi de ce, sau să nu fi anticipat că vei avea această experiență aproape extracorporală, ar putea fi foarte înspăimântător, deoarece nu există certitudinea că este temporară, spre deosebire de – dacă iei medicamente psihedelice, poți ști că există aproximativ 6-8 ore de experiență psihedelică în care activitatea cerebrală se schimbă într-un mod care a fost studiat și care poate ajuta în mod fiabil la creșterea neuroplasticității și poate ajuta oamenii să fie mai puțin deprimați sau mai puțin anxioși dacă este folosit într-un mod de a procesa gândurile, sentimentele și experiențele”.
Ar trebui să fiu îngrijorat dacă am jamais vu?
Potrivit dr. Sullivan, în contexte nonpatologice, tipice, jamais vu-urile sunt scurte și pot fi ușor de reglat prin faptul că individul face o pauză și se întoarce la subiect. „În cazurile în care persoana nu pare să poată „anula” în mod conștient aceste experiențe, un neuropsiholog ar dori să facă o analiză a crizelor sau să ia în considerare o reacție psihologică precum disocierea”, a adăugat ea.
Pe lângă faptul că este un semn al unor tulburări neurologice precum epilepsia sau migrena, jamais vu-ul poate, de asemenea, să sugereze și alte probleme subiacente.
Nu există suficiente cercetări privind jamais vu și alte fenomene similare
Având în vedere că cercetările actuale privind jamais vu sunt atât de limitate, toți experții sunt de acord că acesta este un domeniu care merită mai multe studii pentru a înțelege pe deplin cauzele și ceea ce ar putea însemna pentru sănătatea generală a unei persoane.
„Deoarece jamais vu este mult mai rar decât sora sa paramnezie [anomalie a memoriei], déjà vu, cercetările sunt puține, existând doar câteva rapoarte publicate”, a declarat dr. Sullivan. „Ar fi util să avem eșantioane de dimensiuni mult mai mari pentru a caracteriza această experiență umană într-un mod mai sistematic și mai perspicace”.
