Cine l-a ajutat pe orb să nimerească Brăila?
Legendele din spatele unei expresii celebre
”A nimerit orbul Brăila” este o expresie care se folosește pentru a încuraja pe cel care șovăie să se ducă într-un loc necunoscut de teamă că nu va nimeri. Când anume a început să fie folosită această expresie nu se știe sigur, însă filologii susțin că a fost consemnată, pentru prima dată în mod oficial, de către Anton Pann. Acesta scrie, în capitolul „Despre învăţătură” din lucrarea sa „Povestea vorbei” – publicată în anul 1847: „Cine întreabă nu greşeşte. Orbul cu întrebarea a nimerit Brăila”.
O altă variantă face referire la principalele străzi din Brăila, dispuse circular: pleacă de la Dunăre și ajung tot pe malul acesteia. De asemenea, o altă explicație a expresiei „a nimerit orbul Brăila” ține de faima de mare port dunărean pe care o avea orașul la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX. Astfel, se spune că oricine, chiar și orbii, puteau ajunge la Brăila călcând pe dâra de cereale scursă din carele ce mergeau spre portul de la Dunăre.
O explicație vine și din partea lingviștilor: de fapt, Brăila din proverb/expresie nu s-ar referi la orașul dunărean, ci ar fi doar o pronunție românizată a denumirii celebrului alfabet tactil, inventat de francezul Louis Braille pentru a-i ajuta pe nevăzători. Conform acestora, în Țara Românească se găseau, încă de prin 1850, locuri în care se găseau de vânzare publicații tipărite în acest alfabet. Pentru a nimeri la aceste librării, nevăzătorii întrebau unde anume se găsesc cărțile în Braille, iar de la Braille la varianta românizată Brăila nu a mai fost decât un pas.
Toate acestea sunt, până la urmă, speculații. Cert este că, în trecut, Brăila a fost considerat un important port la Dunărea maritimă, precum și un la fel de important obiectiv strategic și militar. „Rudolf Artur baron von Borroczyn, un ofiţer rus de origine germană care, după ce a participat la campania din Principate în timpul războiului ruso-turc din 1828-1829, s-a stabilit în Ţara Românească și a lucrat ca inginer topograf. Generalul Pavel Kiseleff, care a condus administrația rusă din Principatele Române după război, a adresat la 6 ianuarie 1834 un ordin Comitetului administrativ al oraşului Brăila prin care cerea ca baronul Borroczyn să facă un plan al localității „spre îndreptarea uliţelor şi închipuirea clădirilor”, sarcină pe care acesta a executat-o până la 18 martie 1834. Borroczyn a folosit un plan anterior al orașului, realizat de podpolcovnicul S. Riniey. În paralel, în același an 1834 Borroczyn se ocupa și cu asigurarea carelor cu boi necesare pentru a transporta materiale pentru reparațiile caselor lui Dinicu Golescu” (spune Mihai Isvoranu).
Astfel, tot ce este posibil ca orbul să găsească Brăila cu ajutorul baronului von Borroczyn, cel care a făcut sistematizarea Brăilei.