Arta Cenzurată nu mai este… cenzurată
Noul Museu de l’Art Prohibit din Barcelona este un adevărat simbol al libertății de exprimare.
Pentru ca o operă de artă să apară în Museu de l’Art Prohibit, cineva trebuie să aibă o problemă cu ea. Sub conducerea lui Tatxo Benet, un colecționar și om de afaceri catalan, noul muzeu din Barcelona este dedicat operelor de artă care au fost „cenzurate, interzise sau denunțate din motive politice, sociale sau religioase”. Muzeul s-a deschis la sfârșitul lunii octombrie cu o expoziție inaugurală de 42 de obiecte, toate provenind dintr-o colecție mai mare care cuprinde opere precum Ai Weiwei, Banksy și Gustav Klimt.
Benet a început să colecționeze artă cenzurată în 2018, când oficialii au retras expoziția „Political Prisoners in Contemporary Spain” a artistului spaniol Santiago Sierra de la târgul de artă Arco din Madrid. Lucrarea prezintă 24 de portrete pixelate ale unor politicieni și activiști, inclusiv ale unor lideri catalani care fuseseră încarcerați.
„Când există un act de cenzură, se întâmplă două lucruri: Libertatea unui artist este îngrădită, dar și libertatea oamenilor de a interacționa cu opera de artă este restricționată”, subliniază Benet.
În prezent, colecția Benet include peste 200 de opere de artă, în principal din secolele XX și XXI. Unele dintre aceste piese folosesc imagini religioase, cum ar fi lucrarea „Western and Christian Civilization” a artistului argentinian León Ferrari, care prezintă un Hristos crucificat pe un avion de luptă american. El a fost nevoit să îndepărteze piesa, care critică războiul din Vietnam, pentru a participa la expoziția pentru premiul Instituto Di Tella din anii 1960. În mod similar, lucrarea McJesus (2015) a artistului finlandez Jani Leinonen îl înfățișează pe Ronald McDonald în locul lui Iisus pe o cruce. După ce a stârnit indignare, a fost retrasă de la expoziția de la Muzeul de Artă din Haifa în 2019.
Alte lucrări de artă se concentrează asupra comunităților marginalizate, cum ar fi o imprimare a lucrării Lena, London (2018) a lui Zanele Muholi, care poate fi găsită deasupra scării muzeului. Muholi este un activist pentru drepturile omului care folosește fotografia pentru a da vizibilitate populației LGBTQ marginalizate din Africa de Sud, iar mulți dintre subiecții săi s-au confruntat cu violență fizică sau sexuală. În 2013, munca lor a fost onorată cu premiul Index on Censorship Freedom of Expression Arts Award, relatează Maya Pontone de la Hyperallergic.
Benet consideră că toate tipurile de artă ar trebui să fie expuse în muzeul său. „Nu am niciun tabu”, a declarat el. „Venirea la acest muzeu va crește nivelul de toleranță al vizitatorilor”.
Foto: Tatxo Benet la noul său Muzeu de l’Art Prohibit din Barcelona, care este dedicat operelor de artă cenzurate.
