Maria Rosetti – chipul României Revoluționare

S-a născut în Scoția, într-o familie anglo-franceză

Maria Rosetti (nume original: Mary Grant, n. 1819, Guernsey, Scoția) a fost o activistă, jurnalistă și eseistă română de origine scoțiană. Soră a lui Effingham Grant, secretar al consulatului Marii Britanii în București și soție a politicianului C. A. Rosetti, ea a jucat un rol activ în Revoluția de la 1848 din Țara Românească. Este, de asemenea, amintită pentru prietenia de durată cu pictorul Constantin Daniel Rosenthal și cu Pia Brătianu, soția politicianului din Partidul Național Liberal, Ion Brătianu.

În perioada 1837-1859 scoțianul Robert Gilmour Colquhoun era numit consul general la București, urmând să aibă un rol important în desfășurarea relațiilor româno-britanice. Din 1837, Effingham Grant este angajat ca secretar la Foreign Office. Effingham, născut în 1820 și sora lui Mary, cu un an mai mare, pe care o cheamă la București, erau copiii căpitanului Edward Grant, armator în insula Guernsey. Ajunsă la București, Mary devine educatoarea copiilor colonelului Ion Odobescu (care locuia în mahalaua Curtea Veche și apoi în mahalaua Icoanei). Mary se căsătorește cu C. A. Rosetti, prieten al fratelui ei, la 31 august, 1847, în Anglia, la Plymouth, apoi la Viena, nașii fiind Alexandru și Ștefan Golescu.

Mary Grant, devenită Maria Rosetti, avea să joace un rol important în cadrul societății românești. Rosetti, care făcuse parte din noul guvern provizoriu, și alți revoluționari proeminenți, au fost duși cu o barjă la Șvinița, lângă portul Orșova de pe Dunăre. Împreună cu prietenul ei, pictorul evreu Constantin Daniel Rosenthal, Maria a urmărit navele pe țărm; la sosire, l-a convins pe primarul austriac că otomanii ieșiseră din jurisdicția lor; a îmbătat gărzile, austriecii i-au dezarmat, iar ei au fugit în Franța. Rolul ei în această ultimă etapă a revoluției a fost celebrat de istoricul francez Jules Michelet în articolul Principautés danubiennes: Madame Rosetti, publicat în ziarul L’Evénement, Paris 1851, precum și de soțul ei, care a comparat-o cu Anita, soția lui Garibaldi, pe care o cunoștea. Familia s-a întors în cele din urmă în România după Tratatul de la Paris din 1856, iar obiectivul lor de a unifica Muntenia și Moldova a fost realizat efectiv în 1859.

În jurul anului 1850, Rosenthal a finalizat unul dintre cele mai celebre tablouri ale sale, România Revoluționară. O personificare națională care prezintă o femeie în costum popular românesc, fiind, de asemenea, un portret al Mariei Rosetti. Artistul a murit în iulie 1851, după ce încercarea sa de a trece în Valahia a fost interceptată de autoritățile austriece, care l-au torturat până la moarte în Budapesta, orașul său natal. Daniel Rosenthal s-a asigurat că imaginea Mariei Rosetti a devenit emblematică, asemănătoare în România cu cea a Mariannei în Franța. O serie de tablouri ale lui Matisse, cunoscute sub numele de „La blouse romaine” și „Visul”, au fost cu siguranță inspirate de ea.

Maria Rosetti, alături de soțul ei, a susținut acțiunile premergătoare Unirii Principatelor, a militat pentru ajutorarea populației în timpul foametei din 1866 și 1867, pentru pregătirea serbării comemorative de la Putna, din 1871. În anul 1877, în războiul de Independență s-a dedicat strângerii de fonduri și înființării spitalului de la Turnu Măgurele. A înfiinţat, de asemenea, „Comitetul Femeilor”, cu ajutorul căruia a reuşit să strângă fonduri substanţiale pentru armată şi spitale. S-a remarcat ca scriitoare și publicistă, militând pentru emanciparea femeilor din România.

Ea este unul dintre personajele romanului lui Camil Petrescu „Un om între oameni” (neterminat la moartea sa, în 1957) și, probabil, a inspirat-o pe Ivy Compton-Burnett, care prezintă o învățătoare feministă pe nume Maria Rosetti în romanul său „Mai multe femei decât bărbați” (1933).

În istoria românilor va rămâne cu numele de Maria. A fost prima femeie ziaristă, care a condus o publicație duminicală, Mama și copilul, pe care o scria aproape singură, în întregime. A murit în anul 1893. Străzile care poartă numele celor doi soți, C.A. Rosetti și Maria Rosetti sunt situate în centrul capitalei, una în prelungirea celeilalte.